Tatal, frate geaman cu fiul sau

Suna ca un scenariu prost de telenovela, nu? Si totusi, este una din telenovelele cu cea mai mare rata de audienta. Probabil, ca unii dintre voi au si inceput sa gaseasca rationalizari pentru aceasta situatie. Va ganditi ca poate cei doi frati gemeni au fost despartiti la nastere, iar unul a ajuns in grija unei mame care dupa ani s-a casatorit cu celalalt frate.

Si totusi, nu este vorba de o telenovela care se da la… TV. E vorba de o telenovela care se difuzeaza in bisericile crestine. In telenovela crestina exista un tata si un fiu care exista de la inceputuri, deci sunt frati gemeni. Nu exista rationalizari pentru aceasta situatie. E o telenovela „made in Absurdistan”.

Religia reuseste sa perverteasca mintea in asa masura incat conventii lingvistice simple sunt folosite pentru a propoga idei naucitoare. Atunci cand folosim cuvantul „tata” il folosim exclusiv pentru a determina un anumit tip de legatura care exista intre 2 entitati. Fie este vorba de o legatura legala cand tatal este fie barbatul mamei celei de a 2-a entitati, fie de o legatura „productiva” cand prima entitate care a dus la aparitia celei de a 2-a entitati (prin nastere sau crestere). Astea sunt singurele situatii in care cuvantul „tata” are sens. Cand 2 entitati au aceeasi sursa de aparitie (chiar daca e „nimic”), si acelasi moment (chiar daca e „nicicand”) relatia dintre ele este una de fraternitate. Religia ar fi putut s-o foloseasca, pentru a prezenta intr-o singura propozitie ideea conform careia Yehova si Isus sunt entitati eterne.

Dar probabil ar fi fost prea putina gargara (cate carti de apologetica crestina n-ar mai fi trebuit scrise?), sau poate tin prea mult la ideea de religie monoteista (doua entitati „dumnezeu” eterne striga politeism). Nici nu conteaza, intentiile bisericii. Important e rezultatul: miliarde de oameni urmarind cu ochii cat cepele cea mai proasta si lunga telenovela scrisa vreodata.

Nu pot sa-mi imaginez ca toti preotii sunt atat de prosti incat sa nu realizeze acest lucru si, din acest motiv, nu pot sa nu-mi imaginez urmatorul dialog intre 2 preoti:

Preotul A(PA): Bai, mie cateodata mi-e teama sa spuna faza aia cu „Isus, Dumnezeu-Fiul, nascut nu facut”.
Preotul B(PB): De ce?
PA: Pai, daca nu-i facut, de ce-i zicem „fiu”. In ce context cuvantul „fiu nefacut” are sens.
PB: La infiere.
PA: Da, dar nu e cazul.
PB: Si, totusi, de ce ti-e teama? Adica, ce crezi ca s-ar putea intampla?
PA: Sa se ridice vreunul sa puna aceeasi intrebare si apoi ceilalti sa intrebe in cor „Da, parinte! De ce?”.
PB(zambind): Nu ai fost la cursurile de istorie a crestinismului?
PA: Eh… cum sa nu.
PB: Pai, ia calculeaza tu ce sanse sunt, ca dupa 2000 de ani in care nimeni nu si-a pus problema asta, tocmai la tine in parohie sa se intample. Sansele sunt atat de mici, ca ar fi nevoie de interventia divina ca sa se intample. Putina credinta, frate!
PA: Vrei sa zici „fiule”?
PB: Nu… vreau sa zic „tata”. Ha… ha…. ha…
PA: LOL… asa am auzit ca zic astia tinerii… LOL
PB: Cum zici tu „tata”. Si „frate”. Si „fiule”.
PA: ROTFL.

6 comentarii la „Tatal, frate geaman cu fiul sau”

  1. tare dialogul din final. Ce n-as fi dat pentru el cand faceam documentarea pentru seria cu biserica din evz 🙂 tot auzeam si eu de la diversi cunoscuti care erau prieteni cu diversi popi, despre cum li se plang popii de birurile puse de Patriarhie pe biata bisericuta, si despre spagile care se cer pentru o parohie. Dar cand le ziceam sa-mi spuna si mie, chiar si sub protectia anonimatului, comutau imediat pe frecventa oficiala si incepeau sa vorbeasca ca din Evanghelie.

  2. Nu-mi place statutul de „interlocutor incognito”.
    Legat de nasterea Fiului vad ca esti dezinfornat, un Parinte „acum imi scapa numele lui” a spus cam asa ceva „Există trei însuşiri prin care Persoanele Sfintei Treimi Se deosebesc: Tatăl este nenăscut; Fiul este născut din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede din Tatăl. Aceste însuşiri sunt iarăşi o taină pentru noi: faptul că Tatăl este nenăscut ne arată că El nu primeşte existenţa de la nimeni. El este dintotdeauna, dinainte de e exista timpul, fără de început şi fără de sfârşit. Fiul este Unul-Născut din Tatăl. Şi cum Tatăl este dintotdeauna Tată, înseamnă că din veşnicie are pe Fiul, că nu a existat vreun moment în care Fiul să nu existe. E, deci, o naştere pe care mintea omenească nu o poate pricepe. E o naştere fără de început şi fără de sfârşit. Ca să înţelegem mai bine aceasta, să ne gândim la foc şi la lumina lui: focul există deodată cu lumina, şi nu este mai întâi focul şi pe urmă lumina, ci amândouă deodată, şi niciodată nu se despart: aşa este şi pentru Tatăl şi Fiul.” Nu te supara pe mine te rog frumos ca insist si iti spun iar, dar cauta tratate si citeste-le obiectiv in tot ceea ce te intereseaza. Toate cele bune.

  3. Daca este o taina (prin definitie ceva ce nu poate fi cunoscut) atunci nu poti pretinde ca este asa cum spui tu. Ori e taina, ori nu e.
    Restul e vorbarie goala… sunt cuvinte care indica spre alte cuvinte si tot asa, pana se umplu biblioteci intregi. Niciodata insa acele cuvinte nu arata/indica spre ceea ce stim prin simturi, spre ceea ce exista in afara noastra si putem cunoaste. Cum adica nastere in afara timpului? E non-sens. Nasterea este un inceput, Isus nu poate fi etern. Simplu si la obiect. E nevoie sa citesc zeci de tratate pana mi se fac creierii chiselita ca sa ma convinga ca nasterea nu e un inceput, ca nasterea nu e musai temporala blah… blah… Sunt atat de multe lucruri de invatat despre lume incat nu am timp efectiv sa-mi bat capul cu ce le-a cacat mintea unora si altora si sa aflu ca nasterea nu e nastere, timpul nu e timp, spatiul nu e spatiu etc.

  4. Taina-i ceva ce nu poate fi inteles, dar pentru a nu ramane cu ochii-n soare se fac anumite comparatii, cum este acesta cu focul si lumina. Non-sens? Oare odata nu a fost universul asta gol, si atunci ce timp se masura, de cand pana cand, daca nu exista nimic? Ai mare dreptate,sunt foarte multe lucruri de invatat despre lume, dar sunt si multe lucruri pe care nu le vom invata „afla in veci” ca-s mult peste gandirea noastra. Vom descoperi tot doar printr-o noua teorie, si inca o teorie, si alta teorie?

  5. Inainte de nasterea universului nu exista timp asa cum intelegem noi ca este timpul. A vorbi de timp inainte de nasterea universului e un non-sens, din punct de vedere stiintific. Stiinta stie sa aiba bunul simt, ca atunci cand nu poti intelege ceva, sa nu-ti pierzi timpul vorbind despre acel ceva.
    Tu imi „garantezi” ca n-o sa aflu o taina in veci si totusi ai „indrazneala” sa vorbesti despre ea. Ca sa ce? Sa-mi pierzi timpul? Putin respect, monser.

  6. Vorbesc despre o taina in sensul in care a explicat-o cineva, explicatie care sa nu ne lase cu ochii in soare. Nu vreau sa iti pierzi timpul, timpul fiecaruia este pretios. Toate cele bune. Mai am o singura remarca de facut, am citit un comentariu la un articol postat de tine, intrebarea unui tip care era curios de unde provin cuvintele lui Tutea, cuvintele puse de tine mai sus, in partea dreapta. http://www.youtube.com/watch?v=6o-0ciKkdF4 uita-te pana la sfarsit si sa vezi ca zice „Daca m-ar pune la zid pentru acest popor as striga EXCELSIOR”.Nu te baza doar pe cuvintele unuia si altuia ca a zis cutare si a facut, cerceteaza daca este asa, vorbele goale nu au valoare. Nu denigra valorile nationale, nu iti bate joc de ele te rog. Iarta-ma, te rog sa nu te superi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *