Imagineaza-ti ca un producator de masini primeste in decurs de o saptamana un raport cu un numar mare de cazuri de masini care iau foc fara nici o explicatie evidenta. Sunt mai multe lucruri pe care poti sa le iei in calcul. Poti sa vezi daca nu cumva s-au vandut foarte multe masini in ultima perioada care sa justifice aceasta situatie. Sau sa studiezi instalatia electrica. Sau alimentarea cu carburant. Acum imagineaza-ti ca, cineva din conducere vine si spune: „Eu cred ca este de la sistemul de infotainment. Investigati exclusiv aceasta ipoteza!”. Ar parea dubios, nu-i asa?
O situatie similara s-a intamplat cu omenirea si in aceasta pandemie de Covid. Din fericire pentru umanitate, cu toate insistentele WHO nu toate tarile au ales sa raspunda solicitarilor acesteia si s-au comportat diferit in perioada pandemiei de Covid. Spun din fericire pentru ca, in situatii noi, testarea mai multor ipoteze pentru cauza problemei creste sansele pentru gasirea unei solutii viabile. Avem tari precum SUA, Brazilia, Suedia, Olanda si Belgia care, din diverse motive, au nesocotit ordinele de la centru. Mai jos aveti statistici privind numarul de cazuri si decese la zi (4 august 2020) pentru tarile mai sus mentionate plus Romania.
Sursa: https://www.worldometers.info/coronavirus/
Observatii:
- Curba deceselor urmeaza curba infectarilor, lucru absolut normal. Rata mortalitatii difera de la tara la tara insa, iarasi lucru absolut normal, avand in vedere diferentele de clima, densitate a populatiei, comportament social
- Belgia si Olanda sunt cele mai apropiate geografic (deci si climatic) si comportamental. Diferenta dintre ele ar putea fi justificata de gradul de urbanizare; Belgia are 98% din populatie urbana, Olanda 92%. Desi densitatea populatiei este mai mare in Olanda, in Belgia s-au efectuat mai multe teste la mia de locuitori deci cresc sansele ca decesul unei persoane sa fie atribuit Covid (ex: o persoana este pozitiva astazi de Covid, moare peste o saptamana si este considerat deces de/cu Covid)
- Tarile care au crezut ca specialistii lor sunt mai destepti/informati/etc decat specialistii WHO, si anume Olanda, Suedia si Belgia au avut cresteri rapide de cazuri urmate de o plafonare. Pare ca exista un anumit procent din populatie susceptibil de a lua acest virus si ca, oricate eforturi s-ar depune toata populatia ajunge sa contacteze si urmeaza sa traiasca cu acest virus.
- In aceleasi tari mentionate anterior curba deceselor urmeaza curba infectarilor exact ca in Romania, semn ca, in ciuda diferentelor de performanta a sistemelor medicale, exista o „taxa” pe care aceasta boala o percepe lumii. Mai precis, indiferent cat de libera este lasata populatia, virusul solicita un procent de morti din populatie (plus-minus o valoare care depinde de clima si modul de socializare), procent care nu depinde masiv de calitatea actului medical (lucru normal avand in vedere ca este un virus nou si toata lumea lucreaza „pe intuneric”).
- Brazilia si SUA, desi sunt puternic urbanizate (87% respectiv 82%) sunt mai sociale decat cele 3 tari „nordice”. La prima vedere graficele pentru aceste tari arata dezastruos. Daca folosim Suedia (569 morti/1M locuitori) ca referinta rezulta ca aceste tari sunt cam la momentul in care Suedia se afla in 30 mai, cand inregistra cam 450 morti/1M locuitori.
- Belgia este pe primul loc in lume, excluzand San Marino, cu 850 de morti la 1M de locuitori. Cu toate acestea masurile de lockdown impuse de autoritati au fost primite cu demonstratii.
Unde se afla Romania acum?
Romania este o tara slab urbanizata (52% din populatie locuieste la oras) asa ca masurile super-restrictive de lockdown nu sunt potrivite. Avem 130 de morti la 1M de locuitori si daca ar fi sa luam Suedia drept etalon, din acest punct de vedere, suntem la momentul in care era Suedia in 15 aprilie.
Este adevarat ca am aplatizat curba, cel putin o perioada. Am aplatizat si economia in acelasi timp.
Daca este adevarata ipoteza conform careia vrei, nu vrei, Covidul percepe aceasi taxa de trecere fiecarei tari predictiile pentru Romania sunt sumbre. Vom ajunge in octombrie, noiembrie cu un numar de morti la 1M de locuitori similar Suediei astazi dar cu o economie pe butuci si cu o oligarhie politica bine-hranita din cele 80 de miliarde de euro, fonduri de la UE. Multe afaceri care ar fi fost profitable in conditii de lockdown similare Suediei vor fi inchise sau vandute celor care sunt aproape de robinetul de euro pe care il va deschide UE.
Desigur aceasta ipoteza este invalidata de tari precum Noua Zeelanda si Japonia care, desi sunt puternic urbanizate, au o rata mortalitatii este de sub 10 la 1M de locuitori. Daca Noua Zeelanda a avut un lockdown agresiv, Japonia a mizat pe „aversiunea la risc” a populatiei si nu a inchis nici macar restaurantele.
Comparandu-ne cu aceste tari Romania este „si fututa si cu banii luati”, comparandu-ne cu Suedia ne mai asteapta cateva luni de talharie si viol. Vestea buna este ca nu suntem singuri.