Blaise Pascal, un filozof francez din secolul 17, a enuntat un argument celebru in favoarea credintei in Dumnezeu care suna asa:
„dacă Dumnezeu există şi sunt catolic, câştig viaţa veşnică, supunîndu-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut”
Argumentul mai este folosit de fundamentalistii religiosi sau de copii (generatia hi5 care n-a citit Biblia dar vrea sa ajunga in Rai). Restul credinciosilor se arata mai degraba jenati de existenta acestuia, multi atei folosindu-l drept dovada ca religia corupe si cele mai luminate minti.
Totusi cred ca Pascal a fost indreptatit sa emita acest argument. Spuneam intr-un articol anterior ca orice argumentatie are intotdeauna un fundament de presupozitii mai mult sau mai putin explicit. Incadrat corespunzator argumentul are oarecare forta si cred ca Pascal avea anumite presupozitii care l-au impins sa emita aceast pariu. Presupozitiile lui Pascal, insumate suma cam asa: „Dumnezeu daca exista vrea sa fiu credincios si sa ma supun bisericii catolice indiferent de motivele mele”.
Incadrat in acest context argumentul „face sens”. Toate contra-argumentele la rationamentul lui Pascal contesta de fapt aceste presupozitii. Spre exemplu, unii contesta faptul ca Dumnezeu ar aprecia credinta din frica de consecinte, iar altii contesta ipoteza ca daca Dumnezeu exista el trebuie sa fie musai catolic. Dar Blaise Pascal traia intr-o societate catolica si, probabil, singurul Dumnezeu a carui existenta i se parea posibila/acceptabila era existenta zeului catolic. Poate nici nu s-a gandit la altfel de zeu. Cine nu este conditionat sa gandeasca in acest mod sau nu este complet ignorant, stie ca pe aceasta planeta sunt mai multe religii si ca, daca Dumnezeu exista s-ar putea sa nu aiba contract de exclusivitate cu Vaticanul si, mai mult decat atat, poate chiar nici nu-i pasa ce parere avem noi despre el (pentru ca, poate, este dincolo de nevrozele specifice oamenilor).
Argumentul este inca folosit de credinciosi pentru ca biserica (fie e catolica, ortodoxa, adventista etc) face o treaba a dracului de buna in a convinge oamenii ca Dumnezeu e musai sa existe asa cum il prezinta ei. Diavolul e in detalii. Inclusiv in detaliile atributelor lui Dumnezeu.
sunt multe nascociri ale mintii dar un singur Dumnezeu care sta in picioare de-a lungul istoriei.
Dumnezeu sau Alah si-a demonstrat puterea invingand toate nascocirile omului.
Ce vrei sa spui cu „Dumnzeu sau Alah”?
Tu critici copiii din generatia hi5 si totusi ai indoieli in privinta lui Dumnezeu sub forma Sfintei treimi?
Pai esti cam tot pe acolo atunci .. cam tot la fel de multe carti ai citit 🙂
In primul rand am indoieli in privinta lui dumnezeu sub orice forma este el gandit de diversi indivizi.
In al doilea rand as vrea sa-mi explici cum ar putea sa ma faca orice carte sa cred ca in zeul crestin? Din comentariul tau rezulta ca tu crezi ca cu cat citesti mai multe carti cu atat vei ajunge sa crezi in Isus. Dupa logica comentariului tau, daca as citi 10 carti despre cat de minunat este Koranul as crede mai mult in Isus. Daca as citi mai multe despre cat de minunat a fost Buddha as crede si mai mult in Isus. Daca as citi 10 carti in care filozofii prezinta cat de inconsistenta este religia crestina as crede si mai mult in Isus.
Daca mintea ta functioneaza in felul asta, imi pare rau.