Academia Catavencu spune intr-un articol recent ca „Cea mai fiţă dintre fiţe: Credinţa în Dumnezeu„. Intrebarea de la final asteapta un raspuns:
Un popor cu o temperatură a credinţei care întrece aşteptările cele mai optimiste: 97% dintre bărbaţi şi 99% dintre femei (conform Barometrului de Opinie Publică – 2007) se declară credincioşi într-o divinitate (evident, nu-s toţi ortodocşi, dar nici n-am auzit de vreo religie care să te îndemne să furi). Cum ajunge România, cu o asemenea zestre de credincioşi în dotare, să fie cea mai coruptă ţară din UE (Conform indexului de percepţie a corupţiei publicat de Transparency International în 2007)?
Eu am dat unul in „De ce n-ar trebui sa fure alesii poporului?„. Am curajul sa generalizez si sa afirm ca crestinismul este o religie falimentara din punct de vedere moral. (sper sa-mi fac timp sa scriu un articol cu justificarea acestei concluzii)
vezi articolul meu despre moralitatea cu baza religioasa. cum nu are de fapt o baza si moralitatea e innascuta, la fel si capacitatea de coruptie e o parte a moralitatii (sau a lipsurilor ei). doar educatia corecta ne poate salva, o educatie bazata pe „poti face orice pacate cat timp te caiesti la vreme” e o nenorocire.
Cate aberatii puteti spune, daca cineva crede-n existenta satanei nu inseamna ca nu s-a lepadat de el. Oare nu este logic daca te lepezi de invatatura cuiva, sau de o persoana, nu inseamna ca nu exista, chiar asta-i cheia, ea existand te lepesi de ea, nu poti sa te lepezi de cineva de care nu exista! Este ca si cum as spune „Ma lepad de invatatura lui Arie”, ceea ce inseamna ca Arie este o persoana care a exist si credinta ta nu este conforma cu a lui. Citeste, invata si gandeste-te de 10 ori inainte sa scrii ceva, sau sa deschizi gura. Slava Lui Dumnezeu pentru toate!