Olavo de Carvalho – Dan Puric de Brasil

Articolul „Intrebare crestinoida„, publicat recent, a starnit comentarii din partea echipei editoriale a site-ului inliniedreapta.net.

Intr-unul din comentarii, Costin ma indeamna sa urmaresc un interviu cu Olavo de Carvalho, jurnalist si eseist brazilian, care afima printre altele ca Newton a raspandit ateismul in Occident.

Asa ca am decis sa fac o analiza pe text.

In primul minut OdC(Olavo de Carvalho) ne sugereaza ca inlaturarea icoanelor crestine din institutiile de stat (adica secularizarea) inseamna de fapt inlocuirea acestora cu alte „icoane” de data asta a conducatorilor institutiilor de stat. Dupa care spune raspicat ca „lupta anti-religoasa se bazeaza de ignoranta, prostie si obscurantism”. Nici n-a trecut un minut din clip ca am deja 2 intrebari (filmul cica ar fi trebuit sa-mi clarifice niste lucruri)

1. Din moment ce „lupta anti-religoasa” este o categorie ce include subcategoriile „lupta anti-islam” si „lupta anti-paganism”, crede domnul Olavo de Carvalho ca crestinismul se bazeaza pe prostie, ignoranta si obscurantism?
2. Care ar fi fost reactia celor ce publica in sectiunea „Religia Pacii TM” daca ar fi auzit un musulman spunand „lupta anti-islam se bazeaza pe ignoranta, prostie si obscurantism”?

Urmeaza 2 minute, pe care OdC le consuma incercand sa-si stabileasca autoritatea expunandu-si eruditia in toata splendoare ei: la 15 ani deja mancase Voltaire pe paine (mai stiu unul care spunea ca Shakespeare e scriitor de Gaesti). Apoi ne vorbeste despre Dawkins si Dennet care nu stiu „nimic, nimic, nimic, nimic despre istorie” (spre deosebire de OdC care e „homo universalis”) si care folosesc drept argumente niste legende urbane din secolul 18. N-am gasit asa ceva in „Himera credintei in Dumnezeu” si nici in prelegerile si dezbaterile lui Dawkins; cred ca ce spune OdC e o fabula(tie).

Urmeaza inca 1 minut in care omul se repeta: anti-religiosii sunt ignoranti, prosti, rau-intentionati. Asa erau si crestinii care au distrus templele grecesti si le-au inlocuit cu biserici crestine? Orice idiot poate spune ca cei ce sunt anti-„ceva” (unde „ceva” e o variabila) sunt ignoranti, prosti si rau-intentionati. Poate nu cu farmecul lui Olavo de Carvalho sau lui Dan Puric. Dar in mod sigur cu aceeasi convingere.

Abia la minutul 4 ajungem la fondul problemei: „ateismul de stat”. Olavo de Carvalho pune o intrebare buna: „Daca statul nu este religios, dar membrii societatii sunt, ce trebuie sa faca statul?”. Singurele alternative sunt: fie statul urmeaza religia majoritatii, fie statul impune non-religiozitatea sa. Olavo de Carvalho pune, in mod gresit, semnul egal intre neutralitatea fata de religie si interzicerea religiei. Statul poate accepta drepturi egale tuturor cultelor. In virtutea acestui fapt, fie pune simboluri religioase ale tuturor cultelor, fie nu pune nici un fel de simboluri religioase. Prima varianta optiune este inacceptabila pentru OdC pentru ca asta inseamna ca orice dobitoc poate infiinta o religie si sa ceara drepturi egale. Ori, spunea o fabula, Olavo de Carvalho „vrea democratie dar nu pentru catei”. A doua varianta este aleasa de statele laice din pragmatism si nu din ura fata de religie. Dar nuanta scapa celor care ma acuza pe mine ca nu vad nuantele.

„E clar ca Statul trebuie sa sprijine religiile proportional cu reprezentativitatea acestora”. Domnul OdC este pur si simplu ignorant cu privire la realitatile din teren ale religiei. Spre exemplu, in timp ce Biserica Ortodoxa condamna astrologia, crestinii „ortodocsi” citesc horoscopul la cafeaua de dimineata. Care e pozitia majoritara in aceasta situatie? Crestinismul astrologic sau crestinismul non-astrologic? Daca BOR primeste drept subventii cate 20 de euro pentru fiecare individ caruia la recensamant i s-a spus ca este ortodox pentru ca parintii au fost ortodocsi, voi primi si eu 20 de euro de la stat daca imi fac o religie proprie? Pot sa ader la mai multe religii si sa primesc 20 de euro pentru fiecare din ele?

Olavo de Carvalho spune apoi ca, in cazul in care statul este non-crestin, dar societatea este crestina exista 2 variante: fie statul se increstineaza, fie distruge religia majoritatii. OdC pare sa uite istoria recenta: occidentul s-a indepartat de crestinism nu pentru ca statul a impus asta ci pentru ca, membrii societatilor occidentale au realizat ca lucrurile pe care le-au invatat ca fiind „adevar” sunt, de fapt, niste mituri. Desigur, conceptia lui Olavo de Carvalho nu este complet nejustificata: crestinismul a fost impus cu forta de catre stat. La inceputurile crestinismului statul s-a crestinat distrugand in acelasi timp religia majoritatii, iar asta arata ca cele 2 optiuni prezentate de Olavo de Carvalho nu sunt chiar asa de… alternative. Statul laic POATE fi dictatorial, ca si cel religios de altfel, dar OdC spune ca statul laic este in mod categoric dictatorial.

Olavo de Carvalho spune despre Benjamin Franklin ca era pe jumatate ateu. Sunt convins ca voi fi acuzat de membri echipie InLinieDreapta ca nu sesizez nuantele, dar am o intrebare: De unde stie Olavo de Carvalho ca emisferele cerebrale ale lui Benjamin Franklin erau separate? (split-brain). Olavo de Carvalho pune din nou semnul egal intre eliminarea simbolurilor religioase din institutiile de stat si interzicerea acestora cu totul. Simbolurile religioase pot sta foarte bine doar in biserici si in casele oamenilor. Daca simbolurile religiei majoritatii trebuie sa fie si in biserici, si in casele oamenilor si in unitatile de stat de ce nu trebuie ele sa stea si in unitatile private? In fond o firma care-si desfasoara activatea intr-o tara in care majoritatea are o anumita religie de ce are dreptul sa jigneasca sentimentul majoritatii prin neetalarea simbolurilor religioase?

Dupa care Olavo de Carvalho spune (min. 8:43) ca niciodata statul nu trebuie sa dea jos simbolurile religioase ale majoritatii. Crestinismul n-ar fi trebuit sa treaca, deci, de nivelul de secta. Daca OdC ar avea dreptate, crestinismul nu are dreptul sa fie religia nici unui stat. Dupa care urmeaza un alt argument prin care Olavo de Carvalho se impusca singur in picior: „Statul a intrat ultimul in istorie si, deci nu are nici un drept!”. Parafrazandu-l „Religia a intrat in istorie dupa formarea societatii umane, deci nu are nici un drept!”