Money as debt: studiu de caz

Am urmarit filmul „http://mail.logosfera.ro/a-resume-or-curriculum-vitae-is-an-objective-written/” si, ideile prezentate acolo sunt socante. Ideea principala este ca bancile pot crea bani din nimic. In anumite limite, evident. Am inteles rationamentul documentarului si situatia financiara (cel putin) a Statelor Unite era o dovada ca sistemul financiar functioneaza precum era prezentat in documentar. In decursul vietii am fost timp de 3 ani contabil si din punct de vedere contabil, este foarte posibil. In documentele contabile exista doua sectiuni „Activ” si „Pasiv”. Orice crestere in „Activ” trebuie sa se reflecte intr-o crestere in „Pasiv” (sau o scadere in „Activ” in alt cont). Atunci cand o banca acorda un credit de 1000euro la capitolul „Creante” din „Activ” este o crestere de 1000euro. Pentru acesta operatie sunt posibile 2 variante de corespondenta: Scaderea capitolului „Lichiditati” (unde stau banii deponentilor) din „Activ” sau cresterea capitolului „Datorii” din „Pasiv”.

Falimentele Enron si Arthur Andersen sunt exemple cand anumite operatii financiare nu fost transpuse corect in inregistrarile contabile. Situatiile sunt diferite insa arata „flexibilitatea” ce exista in privinta inregistrarii in contabilitate a diverselor operatiuni.

research paper help reddit arata cum se multiplica banii intr-o economie cu mai multe banci. Bancile sunt obligate sa pastreze doar o parte din banii deponentilor, restul putand sa-i imprumute altor persoane care pot deveni deponenti la alta banca desi banii acestor noi deponenti sunt de fapt, in mod real, banii primului deponent. In acest mod, se creaza o suma de bani care intra in circuitul monetar fara insa ca acea suma sa existe cu adevarat. Statele impun anumite restrictii in privinta rezervelor pe care trebuie sa le constituie bancile pentru a limita viteza de generare a „banilor comerciali” (bani ca datorie) si pentru a preveni riscul unor retrageri masive a depozitelor.

Sistemul a functionat atit de bine in SUA astfe incat astazi, in medie, un cetatea american are datorii de aproximativ 30.000$, datorii care n-ar fi putut fi create daca nu ar fi existat acest sistem de creat bani din „piatra seaca”.

E adevarat ca in documentar se vehiculeaza niste cifre care nu cred ca sunt corecte pentru ca sistemul ar fi colapsat mult mai devreme. Din acest motiv, cand http://mail.logosfera.ro/business-plan-writers-in-pakistan/, a prezentat ideile din film drept o teorie conspirationista, am fost tentat sa-i dau crezare. Totusi, situatia financiara mondiala era o dovada ca „teoria e buna, dar practica ne omoara”. Din fericire, teoria lui TLP cum ca bancile imprumuta doar banii pe care ii au este falsifiabila. Trebuia sa gasesc o singura institutie bancara care, in decursul unui an, sa aibe mai multi bani imprumutati decat a adunat sub forma de depozite.

In Romania, se pare ca cea transparenta banca este BRD, cel putin la nivelul internetului unde am desfasurat documentarea. Am gasit urmatoarele informatii:

  1. Raportul anual BRD 2007 (format PDF)
  2. Bilantul financiar BRD 2007: Ministerul Finantelor (introduceti codul 361579 apoi alegeti bilantul pe 2007)
  3. Informatii despre nivelul economiilor si creditelor populatiei in 2007
  4. Informatii despre ponderea veniturilor din operatiuni de creditare in totalul veniturilor bancilor
  5. Nivelul dobanzilor la depozite BRD in anul 2007
  6. Nivelul dobanzilor la credite BRD in anul 2007
  7. Nivelul rezervelor impus bancilor comerciale

Din Bilant (sursa 2) avem urmatoarele informatii primare (toate sumele sunt exprimate in RON):

  • Venituri totale 9.945.297.353
  • Cheltuieli totale 8.854.629.224
  • Profit brut 1.090.668.129

Dobanda la depozite a fost de 7.5-8% (sursa 5)  iar pentru credite de 10,5% (sursa 6).

Creditele acordate de BRD in 2007: 28.900.000.000 (sursa 1 pagina 15). In consecinta veniturile din dobanzile incasate in 2007 sunt de aproximativ 3.179.000.000 (credite * dobanda la credite). Veniturile din comisioane bancare 6.766.297.353 (68% din total venituri, in concordanta cu procentele specificate in sursa 4). Conform sursei 7, nivelul rezervelor trebuie sa fie in jur de 30% (20% la lei si 40% la valuta) astfel incat rezulta ca BRD ar fi trebuit sa aibe depozite in valoare de aproximativ 41.285.000.000 pentru a putea acorda imprumuturi de 28.900.000.000 (70% din 41.285.000.000).

Conform sursei 3, depozitele populatiei (firme + persoane) erau de aproximativ 103,8 miliarde iar conform sursei 1, BRD detinea o cota de piata de ~17% pe segmentul depozitelor, deci o valoare de aproximativ 17.646.000.000, cu mult sub cei 41.285.000.000 care ar fi indreptatit BRD-ul sa acorde imprumuturile prezentate mai sus.

Am prezentat dovezile pe care le-am gasit in aceasta privinta, modul in care am interpretat datele. Daca sunt informatii relevante pe care nu le stiu sau daca am facut corelatii gresite astept cu interes ca studiul meu sa fie „pus la punct” de cineva mai avizat/informat/inteligent.

3 comentarii la „Money as debt: studiu de caz”

  1. Ai luat in considerare si faptu’ ca BRD poate lua bani nu doar de la deponenti ci poate si imprumuta de la banca centrala?

    De fapt asta e principalu’ element distructiv: nu ca se „inmultesc” banii oamenilor (asta mi se pare mai mult un artificiu, ca si cum adaugi +1 de fiecare parte a unei ecuatii), ci ca intra pe piata niste bani care nu aveau ce cauta acolo coborand artificial rata dobanzii.

    Cum rata dobanzii semnifica preferinta oamenilor pentru bunuri actuale fata de bunuri luate in viitor (dobanzi mici = oamenii pun bani in banca => vor sa ii foloseasca in viitor), firmele vor lua bani din banca si vor face investitii care se vor acoperi „mai tarziu decat mai devreme” (gen: apartamente, etc).

    Dar aceasta rata a dobanzii era artificiala, si se trezesc firmele in viitor cu produse pe care nu le pot vinde, fiindca oamenii nu au bani.

    FRB amplifica chestia asta tocmai din cauza ca in sistemul financiar actual beneficiaza de bani pe care altfel nu i-ar fi avut (banii imprumutati de la banca centrala).

    So sais Mises & Hayek. Pe de alta parte, ei sustin un sistem in care masa monetara e relativ fixa (de exemplu Gold Standard), iar fanii lor afirma ca FRB nu ar functiona intr-un astfel de sistem. De chestia asta nu-s asa sigur.
    Imprumuturile intotdeauna sunt la mare cautare, iar daca iti administrezi riscul sau te descurci in caz de necaz, poti sa invarti mai multi bani decat ai in mana.

    Cam ca si cand pui la pariuri cu cota sigura banii de chirie :).

  2. Cred ca Banca Centrala imprumuta bancile private doar in conditii speciale (apel la ignoranta? 🙂 ) Are alte treburi mai importante (crearea rezervei valutare, urmarirea cursului valutar) mai ales ca bancile private din Romania pot fi imprumutate de firmele-mama din strainatate.

    Ecuatia respectiva nu este intotdeauna corecta, cifrele se amesteca la gramada chiar daca se aduna bani concreti cu bani virtuali. Adaugi intr-adevar 1 de ambele parti ale ecuatiei doar ca intr-o parte adaugi bani reali in cealalta bani virtuali. Exemplul de pe wikipedia e destul de graitor zic eu numai ca acolo prezinta cazul in care banii se plimba prin 10 banci DIFERITE ceea ce nu e cazul intotdeauna. Banca A imprumuta banii deponentilor catre X care are contul in banca B care constituie depozit si-i poate imprumuta lui Y care are banii tot la banca A. In banca A ajung in final banii deponentilor banii A care se trezeste ca poate imprumuta din nou banii deponentilor desi a mai facut-o o data si are deja riscuri asociate primului imprumut. Dupa cateva circuite de genul asta o banca se poate afla in situatia de a imprumuta bani care au deja asociate mai multe riscuri (nu doar unul).

    Cred ca asta e motivul crizei actuale, imprumuturi ale caror risc devine intr-un final necunoscut. In momentul in care cativa din cei care au imprumutat la inceputul „lantului” au intrat in incapacitate de plata efectele s-au propagat in sus catre imprumuturile facute pe baza depozitelor constituite in urma creditelor respective. Efect seamana cu alunecarile de teren; cand se desprinde o bucata suficient de mare de teren la baza dealului terenurile de deasupra o iau la vale chiar daca sunt copaci care ar trebui in principiu sa opreasca alunecarile de teren.

    Intr-adevar daca masa monetara ar fi relativ fixa FRB nu ar functiona pentru ca valoarea monedei ar fluctua la fiecare creditare. In exemplul de pe Wikipedia se arata ca se creaza niste bani comerciali. Aia o data inclusi in masa monetara ar modifica valoarea in aur a monedei, urmand ca aceasta sa-si revina pe masura ce creditele se ramburseaza. La inceput bancile primeau bani pentru pastrarea banilor in conditii de siguranta. Apoi si-au dat seama ca se pot face bani din plimbarea banilor intre parti. Daca banca centrala nu tipareste bani noi acei bani se obtin prin diminuarea masei monetare a restului populatiei. E adevarat ca acei bani se intorc in societate in posesia altor persoane dar in conditiile in care masa monetara ar ramane la fel nu ar exista nici un motiv pentru exploziile preturilor la imobiliare, in afara introducerii in sistemul monetar a unor bani care… nu exista.

    Exista tot timpul riscul ca Smarandescu sa se imbolnaveasca inainte de lupta sau sa piarda trenul catre sala und se desfasoara lupta si astfel sa piarda lupta la masa verde. Stiu, Boc nu ar trebui sa accepte o astfel de „victorie” dar… In plus lantul tranzactiilor este mare astfel incat rata de siguranta se diminueaza proportional cu lungimea lantului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *