Libertarianismul de fotoliu

Bogdan Glavan, aka logec.ro, a scris un articol despre liberalismul de cancan care ma face sa aplec urechea mai atent la cei ce spun ca libertarianismul promovat de intelectuali aflati in turnuri de fildes este o initiativa clasei conducatoare. Am sa explic de ce putin mai tarziu. In primul rand precizez ca nu cred in teoria conspiratiei dar, pentru ca exista un dar, daca esti paranoic asta nu inseamna ca nu esti urmarit.

Domnul Glavan isi incepe seria de rationamente ilogice dupa un preambul anti-etatist. Fac o scurta paranteza, o tehnica folosita de pastorii penticostali si ceilalti vanzatorii de ulei de sarpe este primirea acceptului auditoriului prin prezentarea unor fapte care nu au totusi legatura cu miezul problemei; dupa ce auditorul da din cap aprobator de cateva ori simtul critic leneveste (fapt dovedit stiintific). Asadar fii atent  in continuare, draga cititorule, caci si paranteza mea ar putea sa aiba acelasi efect.

Prima problema de logica a domnului Glavan:

tot asa cum combaterea unei idei proaste nu inseamna automat un pas pe drumul adevarului

Thomas Edison, dupa nenumaratele esecuri in crearea becului a spus “Nu am esuat de 99 de ori ci am gasit 99 de moduri in care un bec nu functioneaza”. Adevarul este ca un puzzle la care iti lipseste poza finala; tot ce ai sunt niste piese pe care trebuie sa le potrivesti iar cand vezi ca o piesa este pusa gresit esti cu un pas mai aproape de rezolvarea acestuia.

Dl. Glavan afirma ca “am petrecut douazeci de ani orbecaind catre economia de piata functionala dar sfarsind pana la urma in capitalismul de cumetrie” pentru ca oamenii nu inteleg fundamentele unei societati libere. Dupa care tranteste un non-sequitur:

liberalismul merge mana in mana cu toleranta si spiritul crestin. O societate liberala (cu stat minimal sau fara stat) nu poate fi conceputa in absenta unei traditii culturale care sa aprecieze virtutile traditionale.

Tin sa-i aduc aminte domnului Glavan ca liberalismul, ca si filozofie, a aparut dupa mai bine de 1200 de ani de “spirit crestin” bagat pe gat cu forta. Oamenii au luptat pentru libertate (deci oaresce idei aveau despre asta) cu mii de ani inainte sa se nasca Isus. “Spiritul crestin” este esential pentru libertate ca bicicleta pentru peste. Iar artificiul lingivstic “toleranta si spiritual crestin” ce sugereaza ca exista o toleranta specific crestina sau ca toleranta in sine este crestina esta de-a dreptul josnic.

Din ciclul “meandrele concretului” domnul Glavan ne spune ca “o societate liberala nu poate fi conceputa fara traditii culturale care sa aprecieze virtutile traditionale”. Tibetul are traditii culturale care apreciaza virtutile traditionale; fara sa fie crestin. Apoi domnul Glavan afirma:

Ca fapt divers, mi s-a parut ridicol sa aflu ca cei care militeaza atat de aprig pentru libertate si l-au ales drept erou pe Vlad Tepes, unul dintre cei mai cruzi tirani ai Evului Mediu.

La fel de ridicol mi se pare sa aflu ca un blestemator de smochini ce a dat nastere unei religii ce a facut imposibila aparitia filozofiei liberale mai bine de 1200 de ani sa fie sursa moralitatii. La fel de ridicol mi se pare sa acuzi un popor care se roaga duminica de duminica pentru bunastarea celor ce-l asupresc (ca asa dicteaza reprezentantul BOR) ca nu intelege “fundamentele unei societati libere”. Probabil ca domnul Glavan are pretentia ca elevii de gimnaziu sa stie demonstratia teoriei relativitatii. Situatie absolut „normala” avand in vedere ca domnul Glavan este „facut dupa chipul si asemanarea Domnului”, acel Domn care a avut pretentia de la 2 indivizi care nu stiau ce e binele si raul, sa nu aleaga raul.

Dupa care domnul Glavan incepe sa traga de urechi societatea civila care nu lupta impotriva stoparii constructiilor de autostrazi cu aceeasi inversunare cu care lupta pentru scoaterea BOR din bugetul de stat. Desi o parte din promotorii libertarianismului afirma ca nu putem trece la anarhie (nu in sensul de haos) intr-un singur pas si ca trebuie sa ne multumim si cu pasi mici, domnul Glavan prefera sa infiereze acest pas pentru ca loveste in mult iubita-i religie. Mai era un libertarian celebru, pe numele sau Ron Paul, care nu s-a sfiit sa limiteze libertatea individuala cand aceasta contravine dogmei religioase la care subscrie.

In sprijinul apararii Bisericii, in mod oarecum ironic, domnul Glavan prezinta exemplul unei primarii care a taiat fondurile pentru WC-urile publice. Exista mult prea multi oameni care traiesc bine merci fara religie pentru ca analogia sa fie valida din punctul asta de vedere. Ar fi fost valida daca sugera ca BOR e o hazna plina de rahat. De ce?

1. Sustine o religie fondata pe invataturile unui blestemator de smochini, presupus fiu al unui zeu descreierat
2. Sustine ca un imparat criminal merita statutul de sfant pentru ca a impus cu forta religia si ca un curvar degraba varsatoriu de sange merita acelasi titlu doar pentru ca a facut mai multe manastiri decat ceilalti conducatori
3. Sustine o religie ce a beneficiat de promovarea unui istoric ce considera ca poporul trebuie mintit, spre binele acestuia
4. Sustine o religie care distruge simtul critic al oamenilor transformand obedienta in “virtute traditionala”

Am spus la inceputul articolului ca voi preciza de ce liberalismul de fotoliu al domnului Glavan pare o initiativa a clasei conducatoare. Pentru ca vine la pachet cu necesitatea tolerantei. Ar fi ideal pentru clasa conducatoare daca trecerea la libertarianism s-ar face pasnic, in deplina “toleranta”. Bogatii isi pastreaze averile, restul isi pastreaza si ei averea. Diferenta e ca bogatii au facut avere cu ajutorul statului. Foarte multa avere. Evident ca si-ar dori o societate “toleranta” in care cei de jos se lupta sa-si imparta putinele resurse pe care le au la dispozitie in timp ce ei au suficienti bani incat sa-si cumpere firme de paza (sau politii private), judecatori (privati, cum altfel), chimisti carora sa le ceara sa produca otravuri greu de detectat si cu care sa ucida disidentii, care disidenti sunt dintre cei cu resurse putine si care vor avea sanse infime sa descopere atacatorii. Evident ca asta se intampla si acum sub obladuirea statului dar politicienii au devenit din ce in ce mai hrapareti si instabili asa ca bogatii lumii si-ar dori probabil chiar de maine o societate libertariana si „toleranta”. Din punct de vedere practic nu am mijloacele necesare pentru a face diferenta dintre libertarienii de fotoliu ce promoveaza toleranta si pseudo-libertarienii manipulatori angajati de clasa conducatoare sa promoveze toleranta, asa ca am libertate totala sa stabilesc in ce categorie intra domnul Glavan.

Orice filozofie ce propune un anumit mod de organizare a societatii are pretentia ca prezinta o solutie corecta, justa. Poate argumentele aduse nu sunt valide, poate premisele de la care pleaca nu sunt corecte dar fiecare din aceste filozofii incearca sa ne spuna cum ar fi “corect” sa fie organizata societatea. E valabil si pentru comunism si pentru libertarianism. Fiecare prezinta o anumita intelegere a cuvantului “justitie”. Din punct de vedere al individului, pentru oricare din aceste filozofii, intrebarea ce necesita un raspuns stringent este: “ce trebuie sa fac daca nu mi se face dreptate?”. Ce trebuie sa faca un individ caruia ii este ucis copilul de un individ care primeste 6 luni cu suspendare? Ce trebuie sa faca un taran care, sub amenintare, este fortat sa-si vanda terenul unui latifundiar de success? Indiferent cat de mult s-ar stradui un filozof de fotoliu sa raspunda la aceasta intrebare nu exista decat 2 raspunsuri posibile: accepti situatia sau iti faci singur dreptate. In absenta justitiei sunt doua variante: “toleranta” sau razbunare. Si mult iubitul crestinism al domnului Glavan are un raspuns: “accepta situatia acum c-o sa faca Yehova dreptate… dupa moarte” (asta ar fi un motiv suficient ca sa tragem apa dupa crestinism). Dogma crestina o fi unul din motivele pentru care domnul Glavan promoveaza toleranta. Desi daca stau sa ma gandesc toleranta este unul din motivele pentru care tara asta a fost praduita sistematic in ultimii 23 de ani; ei au furat, noi i-am tolerat. E cercul vicios al tolerantei crestine: preotii ne spun sa iertam, politicienii fura si platesc preotii sa ne povesteasca ce virtute e iertarea, noi ii ascultam si tot asa. Poate ca nu “etatismul practicat cu inversunare ajunge sa dea nastere la nemultumiri latente care pot infirma oricand proverbiala observatie ca mamaliga nu explodeaza niciodata” ci toleranta crestina care incearca sa reprime setea de dreptate innascuta mituindu-ne cu speranta unui loc intr-un rai dement si amenintandu-ne cu un iad hilar.