In Romania Libera scrie in „Europa, continentul imigrantilor” rezumat al unui editorial din Financial Times. Dupa ce tot articolul prezinta imigrantii musulmani drept o problema sociala pentru tarile in care emigreaza, despre lipsa dorintei de integrare a acestora, despre imami care traiesc din ajutoare sociale, despre probabilitatea folosirii ajutoarelor sociale in finantarea terorismului, autorul simte nevoia sa precizeze:
Islamul este o religie magnifica, dar nu este religia Europei si nu este in niciun fel cultura europeana.
Pai daca e magnifica eu zic s-o imbratisam, nu? Nici crestinismul nu a fost religia Europei candva. Asta nu l-a impiedicat pe imparatul care-si ucidea proprii copii s-o impuna prin forta. Cu atat mai mult cu cat, la vremea respectiva, mult prea putini erau cei ce considerau crestinismul o religie magnifica. Probabil ca autorul s-a simtit sa atenueze cumva concluziile articolului. Sau i-a fost frica de „toleranta” manifestantilor din imagine.
Din pacate, „invazia” musulmana (ma refer aici la imigrantii care nu doresc sa se integreze la cultura europeana) este pretul platit de Europa crestina pentru disperarea cu care a tinut sa pastreze „intangibilitatea” religiei. Declararea si promovarea Bibliei drept carte sacra, ridicarea in slavi a religiei, cenzurarea ideilor contradictorii a facut ca religia in general sa devina un subiect care primeste un respect automat. Faptul ca crestinii europei au tinut mortis sa pastreze religia crestina intr-o zona privilegiata, a facut ca Islamul sa devina la randu-i privilegiat. Nu era moral ca acelorasi principii si criterii care pun Biblia pe piedestal (vechime, revelatii, profeti, numar de simpatizanti etc) sa li se interzica ridicarea Coranului pe un alt piedestal.
Ca in multe alte cazuri, intoleranta crestinismului impotriva criticilor se intoarce impotriva-i, de data asta sub forma unei religii careia trebuie sa-i acorde respectul (nemeritat) pe care crestinatatea l-a solicitat candva. Crestinismul a fost si ea o religie magnifica intoleranta. Secularismul a transformat-o. Oamenii ar fi trebuit s-o desacralizeze. Ca sa nu fie obligati acum sa respecte alte religii magnifice intolerante.
În ce fel crezi că a influenţat intoleranţa din trecut a creştinismului, intoleranţa actuală a islamului? Oare nu cumva intoleranţa este ceva caracteristic oricărei religii care se amestecă în treburile unui stat?
Toate tipurile de manifestare a intolerantei crestinismului pornesc din lipsa de toleranta a opiniilor opuse. Limitarea libertatii de expresie, transformarea dogmelor religioase in subiecte ce nu pot fi criticate etc. Toate astea au creat premisele ca orice tip de discutie anti-religioasa sa fie „interzisa”. Inclusiv discutiile care combat religiile care nu le convin crestinilor. Islamul a avut astfel libertate totala de miscare in a-si raspandi ideile indiferent de calitatea acestora.
Libertatea de expresie s-a „instituit” in Europa crestina in toate domeniile mai putin unul: cel religios. Pentru ca crestinii au vrut ca religia lor sa fie dincolo de orice critica, musulmanii vor aceleasi drepturi pentru religia lor.
Trebuie facuta o foarte pertinenta distinctie intre Islam si islamism. Islamul este o religie foarte toleranta si asta pe baze dogmatice. Mozaismul si crestinismul au fost onsiderate ca revelatii autentice si se bucurau de un statut foarte bun in teritoriile islamice. E un articol pe Proiectul Arche despre asta, ca sa nu crezi ca vorbesc de la mine putere. Islamismul este degradarea si radicalizarea Islamului. Nu e vina lor ca aberanta libertate de exprimare din spatiul european a facut ca vocile unor dobitoci iesiti de neunde la rampa sa insulte o alta religie.
„Libertatea de expresie s-a “instituit” in Europa crestina in toate domeniile mai putin unul: cel religios.” Fals. Dreapta autentica inca este supusa presiunilor.
„Dreapta autentica” = „nationalism verde”?
Orice religie contine in ea semintele intolerantei. Iar toleranta poate aparea atunci cand religia dispare.
Pornind de la am scris mai sus, in confruntarea Europa-Islam sunt cateva variante simple:
1. razboi, castigam noi si ii exterminam
2. razboi, castiga ei si ne extermina
3. nu ne batem dar ii anihilam cultural pe musulmani
4. nu ne batem dar ne anihileaza cultural ei pe noi
Singura varianta acceptabila, care da o sansa ulterioara tolerantei este 3. Problema e ca asa cum intelegem toleranta acum, nu suntem in stare sa ne asumam punctul 3 – si din motivele expuse in acest post.
Dar la un nivel putin mai profund, toleranta nu pote fi toleranta cu intoleranta. Toleranta, pentru a se apara, are nevoie se fie INTOLERANTA cu orice forma de intoleranta. Pentru ca accesul intolerantei spre o pozitie dominanta presupune anularea tolerantei.
Asa ca nu e cazul sa fim toleranti cu musulmanii. De fapt ar trebui sa le cerem sa isi lase religia la granita Europei – cel putin atata vreme cat cartea lor sfanta vorbeste de razboi sfant si de superioritatea lor fata de noi, infidelii.
“Dreapta autentica” = “nationalism verde”?
Nu numai. Legiunea in timpul lui Codreanu a fost intr-adevar un model de dreapta autentic, dar in principiu ma refer la orice pozitie doctrinara elitista si profund spirituala, aristocratica si rationala, conseravatoare si reactionara.
@Mogre
„nu ne batem dar ii anihilam cultural pe musulmani”
Doar in cazul in care musulmanii sucumba decadentei europene, ceea ce e foarte putin posibil.
„De fapt ar trebui sa le cerem sa isi lase religia la granita Europei – cel putin atata vreme cat cartea lor sfanta vorbeste de razboi sfant si de superioritatea lor fata de noi, infidelii.”
Stii destul de putine despre razboiul sfant in Islamul traditional.
@Romania Irrationalis
Spiritual si rational? Conservator si reactionar? Credeam ca doar religia se ocupa de cultivarea disonantelor cognitive.
Legat de Islamul traditional, ce legatura are acesta cu Islamul modern? De ce trebuie eu sa inghit o carte care acum cateva sute de ani a produs ceva bun (aceasi poveste a trecutului romantic) cand acum razboiul sfant inseamna altceva? Mogre spune ca musulmanii trebuie sa-si lase la granita religia care vorbeste de razboiul sfant (in acceptiunea moderna) iar tu il acuzi ca nu stie de razboiul sfant (in acceptiunea traditionala). Strawman anyone?
Domnule, nicio religie nu e ceva in treut si altceva in trecut. Nu exista Islam modern, asta e o aberatie cam de aceeasi amploare cu cea a Islamului laic de care vorbesc alde Hirsi. Nu exista trecut romantic. Poate ai auzit de Saladin. E si normal ca un ateu sa piarda orice putere de a intelege mecanismele unei religii, ca doar, vorba lui Tutea, e doar jumatate de om.
Daca conservator si reacionar nu suna ca usor de apropiat pentru tine, citeste Evola.
Nu te mai obosi sa raspunzi. Aceasta e ultima mea interventie.
Wow… citate din Tutea. Argumentul suprem!
Legat de trecutul romantic vorbeam de faptul ca nationalistii au mereu o idee romantata despre trecut („Totul era mai bine inainte”). Citeste Caragiale. Romanul verde de atunci era la fel ca romanul verde de acum.
Cat despre imobilitatea religiilor poate imi explici si mie matematic rezolvarea la problema:
crestinismului anului 200 (cu 20 de evanghelii) = crestinismului anului 2000 (cu 4 evanghelii)
Cele 4 evanghelii canonice sunt cele mai coerente si in acord cu ideea crestina a primelor veacuri, greu de deosebit printre multimile de gnostici, filosofi elenizanti, eretici de orice teapa etc. Crestinismul de atunci este la fel ca acum, dpdv doctrinar.
Doctrina nu este doar ceea ce este in Evanghelii, iar nu orice Evanghelie prezinta sens analizata exoteric. Evangheliile gnostice erau prea ezoterie pentru a nu prezenta un pericol in calea credintei oamenilor simpli.
Unele erau si creatii pur umane, evident.
Subiect inchis.
Toate evangheliile sunt creatii umane… pana la proba contrarie. Cele patru evanghelii… blah… blah… Aia care au ales cele 4 evanghelii au spus ca au ales 4 pentru ca atatea colturi are lumea si atatea picioare au animalele. Explicatia cu ezoterismul e o vrajeala noua.
Cele 4 evanghelii or fi coerente si in acord cu ideea crestina a primelor veacuri, dar daca ideea crestina a primelor veacuri e o ineptie? Evangheliile ar trebui sa fie corecte si sa corespunda realitatii (ceea ce nu e cazul) si consistente (ceea ce iarasi nu e cazul).