Intr-un articol recent din Vanity Fair sunt prezentate in detaliu cutumele societatii grecesti si cauzele care au dus la situatia actuala a economiei grecesti. Reportajul contine si intalnirea de gradul trei dintre reporter si sefii unei manastiri implicate intr-un imens scandal imobiliar.
La un moment dat unul din capii mafiei manastirii este intrebat cum de s-a ajuns in situatia asta. Raspunsul halucinant a venit rapid:
„Desteptul accepta, prostul insista” (un aforism scris pe peretele biroului din manastire). Acesta este secretul succesului oriunde in lume, nu doar in manastire.
Dupa care calugarul ii explica reporterului faptul ca trebuie sa iei ce ti se ofera si sa construiesti de acolo. „Idiotul este constrans de mandrie. Vrea sa fie ca el[…] Cel care este destept in privinta vietii spirituale este umil. Accepta ceea ce altii ii spun – critici, idei – si lucreaza cu ele.”
Desigur, religia stie sa-si bata joc de cuvinte pana intr-acolo incat binele devine rau, boala devine o binecuvantare, prostia devine o virtute, iar ignoranta, garanta unui loc in Rai, asa ca nu ma mira ca lenea intelectuala (acceptarea oarba a ceea ti se arunca) este considerata dovada unui spirit patrunzator (sunt pline manastirile de genii d’astea). Dar, cum gura pacatosului adevar graieste, cred ca aforismul este regula de baza a gandirii religioase de la Adam incoace.
„Desteptul” Adam a acceptat sa fie pedepsit pentru ca Eva (o fiinta la limita retardului) a fost „convinsa” de un sarpe vorbitor sa manince dintr-un pom pus acolo de Yehova special ca oamenii sa intre in pacat si sa-l trimita pe fii-su sa ne salveze de filozofia greaca si sa ne arunce in Dark Ages.
„Desteptul” Avraam a acceptat ca o voce din nori ii dadea porunci si a fost dispus sa-si omoare copilul (sa fii idiot si sa intrebi „Care pula mea esti acolo?”).
„Desteptul” Moise a acceptat ca trebuie sa faca treaba murdara a lui Dumnezeu si s-a dus ca prostul sa incerce sa-l convinga pe faraon sa-l asculte pe Yehova cu toate ca Yehova i-a spus ca-i va impietri inima faraonului.
„Desteptul” Lot a acceptat faptul ca pe vremea lui viata unei femei valora cam cat gamba unui barbat asa ca a fost dispus sa-si lase fetele violate pentru a scapa de la viol niste barbati.
„Desteptul” Isus a acceptat ca-i este foame cand trecea pe langa un smochin atunci cand nu era anotimul smochinilor si in loc sa inmulteasca o paine sa-si potoleasca foamea a blestemat smochinul (doar nu era sa fie idiot si sa insiste cu minunea inmultirii pestilor).
Daca tot am trecut in revista „desteptii” sa nu-i uitam pe „idioti”.
– Galilei, „idiotul” care n-a vrut sa lucreze cu teoria ca Pamantul e centrul Universului
– Darwin, „idiotul” care n-a vrut sa creada ca negrii sunt o specie de animale
– Laplace, „idiotul” care n-a vrut sa lucreze cu „ipoteza Dumnezeu”
Tie Eva ti se pare la limita retardului? Man, ea se presupune ca ales cunoasterea in locul ascultarii! Nu de aia ar trebui eu acuma sa ma supun barbatului, sa nu se mai repete nenorocirea?:))
Vezi ca ala care s-a speriat de tufis este tot Moise.
Te-ai enervat, e bine, si eu am asta uneori.
Pe isus cred ca vroiai sa-l faci sa inmulteasca o paine nu o paie 🙂
@onebluebutterfly
Eh… amandoi erau la limita retardului. Au trebuit sa manince dintr-un pom ca sa-si dea seama ca nu e frumos sa stai dezbracat. De fapt nu pot vorbi despre retard pentru ca nu poti spune despre un copil de 1 an ca e retardat pentru ca nu stie tabla inmultirii cu 2. Cam in starea aia erau si cei doi „copii”, Adam si Eva.
@godless si @dumnezeueateu … se pare ca mai trebuie sa pun mana pe carte ca am cam uitat ce si cum 🙂
Creștinismul reprezintă inversarea tuturor valorilor și negarea realității. Aduce sclavia la rang de virtute și libertatea ca fiind defect.
„cutumele societatii gresesti” – freudian slip?
@Bezbojnicul – ce privire de vultur ai.