Esti crestin, crestine?

Scriam acum cateva zile despre prestanta unui membru al Bisericii Ortodoxe Romane prezent la emisiunea lui Lucian Mandruta care ne-a lamurit ca ori crestinii cred in Zeus ori preotul respectiv e doar un bou al Baltii Ortodoxe Romane.

Ce-am mai aflat de la personajul respectiv? Ca crestinii sunt crestini atunci cand vrea pula (nu poala) popii. Cand vrea pula patriarhul bani de la buget o baga pe aia cu „87% din romani sunt crestini ortodocsi”. Cand vrea pula unui apologet sa ridice in slavi crestinismul o baga pe aia cu „civilizatia occidentala e produsul crestinismului”. Cand vrea pula unui mitropolit sa ridice catedrala mantuirii neamului o baga pe aia cu „acest popor este crestin de 2000 de ani”.

Eh… la emisiunea lui Lucian Mandruta pula preotului n-a vrut sa-i bage in „oala crestinilor” pe toti cei care-si fac cruce. Cand i s-a spus ca statul roman a avut foarte multi conducatori crestini pula preotului s-a zburlit si-a zis „Eh… doar de fatada… la nivel declarativ… crestinul adevarat merge la biserica periodic blah… blah…”. Aceasta minge ridicata la fielul moderatorului a fost prea mare pentru a fi neglijata asa ca intrebarea care i s-a pus a fost „Pai in cazul asta avem 18.000 de biserici ori 100 de persoane maxim…”. Evident ca pula preotului s-a zburlit imedit la consecintele dezastruoase ale acestei ipoteze: nu suntem un popor crestin si maxim 10% din populatia Romaniei e crestina.

Istoria crestinismului e plina de puli care decid cine si ce este crestin. Daca o pula vrea sa spuna ca sectele crestine nu sunt crestine o poate face. Daca vrea, o pula ortodoxa poate spune ca catolicul nu e crestin si protestantul e ante-mergatorul satanei. Daca nu cumva protestantismul care a pus umarul la crearea societii capitaliste e avantajos pentru ce vrea sa spuna pula popii ortodoxe. A vrut pula Imparatului Constantin sa decida cine e si cine nu e crestin? Zis si facut… zeci de secte au fost persecutate. A vrut pula lui Henric al VIII-lea sa spuna ca papa e doar un bou al baltii? Zis si facut.

Eu, ca ateu, am libertatea sa spun ca un individ precum preotul respectiv e un bou, un prost, un ignorant, un demagog, un ipocrit. In lumea crestina insa aceste optiuni sunt imposibile fara eforturi considerabile de contorsiune mentala. In primul rand pentru daca un singur preot e prost exista riscul sa fie toti. Apoi esti obligat, daca vrei sa-ti pastrezi integritatea intelectuala, sa-i iei pe toti la puricat si sa analizezi fiecare caz in parte. Mai mult decat atat daca un singur caz arunca indoiala asupra ideii ca reprezentantii bisericii sunt impecabili atunci aceeasi indoiala se va raspandi si peste cartea pe care acesti reprezentanti, care nu mai sunt de incredere, o promoveaza. Care insa ar putea fi criteriul dupa care ai putea sa judeci un preot cand singur te-ai inchis in „cutia credintei”? Nu poti, decat daca esti atat de hotarat si ai si tortul si sa-l si maninci incat nu te intereseaza problema disonantei cognitive si devii un ipocrit care stabileste fara criteriu cine e preot bun si cine e preot rau. In felul asta faci si tu ce face preotul respectiv: iti pui pula sa stabileasca cine intra in ce categorie vrei. Si apoi, in universul crestin in care Dumnezeu e dincolo de logica, sau in care Dumnezeu are alta logica decat cea umana, sau in care incurcate sunt caile Domnului, de ce ar fi imposibil ca un bou, un prost, un betiv, un bataus, un dictator sa fie chiar reprezentantul lui Dumnezeu? Ce justificare ar putea aduce un crestin impotriva ideii ca Dumnezeu manuia pula invitatului de la emisiunea lui Mandruta de-i baga si-i scoatea pe crestini din „oala crestina”? Niciuna. Nu exista nici un argument, exista doar obligatia crestinului sa taca si sa inghita ce spune boul baltii.

Astfel ajungem la criteriul universal care defineste crestinul: „crestinul este acel individ care accepta sa fie numit sau nu crestin dupa cum vrea pula popii”. Tu, crestine, esti crestin?

3 comentarii la „Esti crestin, crestine?”

  1. Dar tu esti ateu?!

    Inseamnă că esti fericitul care a găsit răspunsul multumitor la intrebarea ce frământă fiinta umană din prima clipa a aparitiei sale în inventarul universului și care, în limbajul de astăzi, ar suna cam așa: « Ce sunt eu, doar un pumn de atomi și molecule, zburdând tembele în câțiva litri de apa chioară?!»

    Eu, după sase decenii de viață, nu am găsit răspunsul…
    Doar un paleativ – sunt strop din lumina unei ratiuni dincolo de puterea mea de cuprindere, rodit pe trupul Mamei Gaya.
    Balmăjelile unor sarlatani profitori care storc în folos personal spaima de necunoscutul viitorului a omului de rând, nu mă interesează!

    O zi bună, omule cugetător care te vei întreba, nu peste mult timp!!!

  2. „Ce sunt eu, doar un pumn de atomi și molecule, zburdând tembele în câțiva litri de apa chioară?!”

    Asta e o reducere absurda a ceea ce inseamna fiinta umana. Nici despre un caine nu poti spune aceasta aberatie. Din pacate asta este ideea pe care viermii in sutana ne-o prezinta ca alternativa la varianta lor (aia ca sunt facut dupa chipul si asemanarea unui zeu imaginar).

    Faptul ca ti se pare nemultumitor ca esti doar o primata mai evoluata ce face parte dintr-o specie ce a ajuns pe luma, a reusit sa accelereze particule, sa descopere zborul si virusii, sa faca poze ale inceputului universului etc etc si ca, pentru confortul psihic, trebuie sa se considere coborat direct dintr-o ratiune ce exista in afara timpului mi se pare cu adevarat trist.

  3. “Ce sunt eu, doar un pumn de atomi și molecule, zburdând tembele în câțiva litri de apa chioară?!”

    Ie zact asta scriaza la cartea ta de capatai!
    Nu mai cauta raspunsuri la intrebari desarte, care sa te faca sa te crezi mai mult decat te-a menit Mnezioul tau: tarana modelata, adeca pamant de flori umblatoriu!(Facerea 2:7; 3:19; Ps. 104:29; 146:4)

Lasă un răspuns la oldhash Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *