Citesc acum „Economics in one lesson” de Henry Hazlitt si am ajuns la capitolul „Blestemul automatizarii” (eng: „The curse of machinery” in care autorul explica o eroare de logica economica frecventa (pe care si eu o faceam): Automatizare si robotizarea muncii inlatura omul din procesul productiv ducand astfel la cresterea somajului.
Eroarea este simpla: Pentru ca folosirea mijloacelor de productie creste productivitatea unei persoane cu 400% si este nevoie de doar 1 om pentru a realiza ceea ce realizau inainte 5 persoane rezulta ca automatizarea „produce” 4 someri. Insa aplicarea acestui rationament in mod consistent duce la concluzii incredibile. Autorul da exemplul industriei producatoare de ciorapi de la inceputul Revolutie Industriale cand introducerea unor noi metode automate de productie a lasat pe drumuri 50.000 de persoane, fapt care a degenerat in miscari masive de strada ce au necesitat interventia armatei. Din punctul de vedere al celor 50.000 de persoane se pare ca, masinile erau vinovate pentru situatia in care se aflau.
Totusi, la nivel macroeconomic faptele arata altfel. In 1760, inainte de inventarea masinii de rasucit bumbac, in Anglia doar 7900 de persoane lucrau in productia de textile. La 27 de ani dupa aparitia inventiei 320.000 de oameni erau angajati in productia de textile. Masinile au creat locuri de munca. Cresterea productivitatii inseamna scaderea costurilor de productie, inseamna ca tot mai multe persoane pot deveni cumparatori si e nevoie de o productie tot mai mare.
Cat ar costa un televizor LCD full HD daca ar fi realizat exclusiv manual? Si cati si l-ar permite? Tin minte ca prin al doilea an de facultate mi-am cumparat primul PC, un 486. Din cei 30 de elevi din grupa eram 5 sau 6 care aveau calculator. La acea vreme chinezii nu produceau calculatoare (mai putini lucratori in manufacturare) erau doar 2 magazine de calculatoare, ultrapro si flamingo, cu cateva reprezentante (mai putin lucratori in comert) nu existau magazine online si firme de curierat (mai putini lucratori in transporturi). Sigur, IPRS Baneasa ,firma producatoare de calculatoare HC, a dat intre timp faliment si multi oameni au devenit someri pentru o perioada mai mare sau mai mica de timp, dar in mod sigur numarul angajatilor de la IPRS erau mai putini decat cei care au fost angajati pentru ca noi sa ajungem in 15 ani de la 386 cu 32MB de RAM si hard-diskuri de 120MB la calculatoare quad-processor cu 4GB RAM si hardisk-uri de 1TB.
Recomand cartea care are intr-adevar o singura lectie pe care autorul o expune in primul capitol, exemplificand-o ulterior pe parcursul a 22 de capitole. Veti putea identifca mai usor aberatiile din talk-show-urile televizate in care politicienii, utilizand argumente „logice”, fac lobby pentru o propunere sau alta.
Hehe 😉
Arta economiei
Arta economiei constă în analizarea efectelor de lungă durată a oricărei politici, nu doar a celor imediate; constă în analizarea consecinţelor acelei politici pentru toate grupurile, nu doar pentru un singur grup.
Am mai multe carti pe care ti le pot recomanda din respectivul curent economic si de gandire.
Unul din ele e „The Libertarian Manifesto” al lui Rothbard.
„Economics in One Lesson”
And more.
Tot Henry Hazlitt vorbeste despre imposibilitatea statului de a crea slujbe? De fapt slujbele „create” de stat sunt slujbe furate (prin taxare) din mediul privat.
Daca sunt create de stat inseamna ca nu era cerere de asa ceva pe piata, deci se irosesc banii in ceva neproductiv.
Asta apropo de ce balbaie Boc pe la televizor.
De asemenea ai putea scrie despre „Broken Window Fallacy”. Cand o sa incep sa-mi recitesc Hazlitt, Rothbard & co o sa scriu intens si pe teme economice 🙂
Nice. Nu stiu cartea, dar una dintre cele mai bune carti de economie in special pentru „laici”, dar si pentru profesionisti care vor sa se amuze si sa recapituleze teoria, este
The Undercover Economist.