Cine nu a jucat vreodata un joc pe calculator? Warcraft? Starcraft? World of Warcraft? Counter Strike? Diablo? Imi este greu sa cred ca vreun vizitator al acestui blog ar putea sa nu cunoasca conceptul de „computer game”.

Ce e un joc electronic (pe calculator sau consola)? Sa reformulez: este jocul PC un univers? Sigur ca da. Este o lume in toata puterea cuvantului. Are legi. Are obiecte animate (viata). Are obiecte inanimate (materie). Are interactiune intre obiecte. Are inceput. Are sfarsit. Are toate atributele unui univers. Pastrand proportiile evident. Jocurile electronice au si creator(i). Inteleg de ce o persoana, admirand complexitatea vietii si comparand-o cu complexitatea unui joc pe calculator ar putea cadea prada ideii de Creator. In fond, Universul in care traim ar fi joc atat de complex incat personajele ar fi dotate cu inteligenta creatoare si constiinta de sine. Dar in jocurile moderne personajele incep sa devina din ce in ce mai inteligente caci motoarele de Inteligenta Artificiala sunt din ce in ce mai performante. In jocurile de ultima generatie, un personaj „automat”, dotat cu inteligenta artificiala, iti poate auzi pasii (de fapt „pasii” personajului pe care-l „manevrezi”), poate „constientiza” ca se afla langa un obiect dupa care se poate ascunde si poate coordona atacuri cu alti membri dotati cu inteligenta artificiala. Iar de multe ori, aceste personaje se descurca mai bine decat tine, jucatorul.

Cei care cunosc evolutia puterii de calcul a computerelor si a jocurilor pe calculator isi pot imagina cu usurinta o vreme in care un computer cu un procesor de X Thz si memorie de Y Tb ar putea „rula” un joc care incepe cu un Big Bang, cu salturi in „timp”, personaje care evolueaza de la o „supa primordiala” etc. Am avut calculator HC cu 64kb de memorie. Jocurile se incarcau cu ajutorul unui casetofon in timp de 5-10minute iar acestea nu aveau a 3-a dimensiune. Asta se intampla acum… 19 ani. Azi avem acces la jocuri in care peisajele iti taie rasuflarea, sunetul „naturii” este identic cu cel al naturii reale iar senzatiile traite „in-game” depasesc uneori in intensitate senzatiile lumii reale. Este usor sa-ti imaginezi ziua in care jocurile vor putea stimula toate simturile omului intocmai ca in „viata reala” si doar „deconectarea” sa fie modalitatea prin care poti „constientiza” ca ai fost intr-un joc.

Universul dintr-un joc PC exista intr-o cutie (calculatorul). Calculatorul se poate stinge iar jocul poate continua de la „ultima salvare”. Personajele nu stiu asta. Jocul (si deci universul din joc) poate porni oricand de la o alta stare decat cea de „Nimic”. La fel, personajele nu stiu asta. Acelasi lucru se poate afirma si despre noi, oamenii. Nu stim ca universul nu a pornit acum 6000 de ani de la o stare initiala . Asa cum tu nu stii ca universul nu a inceput acum cateva secunde iar acest articol nu si-a inceput „existenta” decat atunci cand tu ai accesat site-ul. Avem iluzia ca nu suntem intr-un joc si ca totul este real. Ca totul este „pe bune”. Dar asta e o credinta. As indrazni sa spun ca e o credinta intemeiata, dar nu asta e scopul articolului.

Repet: analogia cu jocurile PC ma face sa ii inteleg pe cei care, in fata complexitatii universului, cred ca sunt o Creatie. Dar tot analogia cu jocurile PC ma face sa nu-i inteleg pe cei care cred ca exista un singur Creator. De ce trebuie neaparat doar unul? Exista ceva pe lumea asta care sa-mi indice necesitatea unui Creator Unic? Nici macar cartea pe care o invoca unii ca dovada a unui creator unic nu are un singur autor. Exista patru evanghelii. Exista un conciliu bisericesc care a „autorizat” sanctificarea acestor patru evanghelii. Nici in natura nu exista o singura cauza pentru un eveniment. Iar jocurile nu mai sunt de mult opera unui singur individ. Exista oameni care scriu scenariul, unii care fac design-ul personajelor si lumii, unii care se ocupa de animatie, altii de motorul grafic etc. Si mai mult decat atat, exista jucatorul.

Sunt curios daca stii cine sunt creatorii jocurilor pe care le-ai jucat? Sunt aproape convins ca nu cunosti numele nici unuia din cei care au participat la realizarea jocului. Iar acestea sunt informatii publice. Mai sunt convins de un lucru: nu ai incercat niciodata sa-ti dai cu presupusul asupra numarului de oameni care au participat la realizarea unui joc. Sau a profilului lor psihologic. Pentru ca ar fi o prostie. La fel, ar fi o prostie si mai mare ca personajele jocului sa-si dea cu presupusul despre natura programatorilor, desenatorilor, scenaristilor sau jucatorilor care au realizat sau joaca un astfel de joc. Imagineaza-ti un joc in care toate personajele sunt dotate cu inteligenta artificiala complexa si scopul jocului ar fi sa fabuleze despre natura creatorilor jocului. N-ar fi o pierdere inutila de… curent electric?

los angeles business plan writers arata ca la fiecare 1000 de credinciosi exista 1 preot (in Romania cred ca sunt mai multi). La fiecare 1000 de personaje din „Jocul Vietii” exista unul care stie cine este Creatorul. Si, mai mult decat atat, cum este acest Creator. World of Warcraft avea anul trecut 10.000.000 de utilizatori. Ce-ai spune daca 10.000 dintre acestia ar spune ca stiu profilul psihologic al fiecaruia din cei care au participat la realizarea jocului? Ai crede ca profilele psihologice corespund realitatii daca toti cei 10.000 ar spune ca au descarcat de la aceeasi adresa un document PDF? Mai ales daca singurele informatii cu privire la creatorii jocului sunt continute in acel document sau disponibile doar celor 10.000 de „jucatori alesi”? Sper ca nu.

Steinhardt, unul din cei 10.000, spunea:

Ipoteza întamplarii apare din ce în ce mai copilaroasa, mai „primara” (cuvantul nefiind luat în sens administrativ).
Alta e teribila problema: cine e Programatorul si ce urmareste?”

In timp ce pot acorda circumstante atenuante primei afirmatii, nu pot sa nu vad in falsa problema de la final o grosolana si nestimtita manevra de manipulare. De ce nu intrebarea „cati Programatori sunt?”. Sau „Programatorii se masturbeaza?”. Pentru ca e o ineptie sa-ti pui astfel de „teribile probleme”.

Exista totusi creatii cu un singur autor. Sunt operele literare (romane, nuvele etc). Dar acolo povestea este controlata de la inceput pana la sfarsit de autor. Nu exista liber arbitru. Daca viitoare, cand cineva incearca sa-ti vorbeasca despre moralitatea si maretia Creatorului spune-i ca Hemingway a fost un betiv sinucigas si ca, Santiago, personajul din „Batranul si Marea”, n-a afirmat niciodata ca Hemingway ar fi fost un sfant. Pentru ca e o prostie ca locuitorul „naturalului” (fie ca acesta este Univers, Carte sau Joc) sa-si dea cu parerea despre „supra-natural” (indiferent ca este „Tatal din Ceruri”, Autorul romanului sau Programatorul jocului).

3 comentarii la „Earth of Warcraft”

  1. Ai concluzionat foarte frumos.
    Gamerii nu pot decat sa presupuna intentia Programatorului, cu atat mai mult caracterul lui (bun, drept, atotcunoscator, unic, colectiv etc).
    Insasi intentia Programatorului este foarte discutabila: a vrut sa se distreze experimentand? A fost o provocare? A vrut castiguri materiale?
    Apoi, gamerii mai au probleme cu recunoasterea patternurilor: anumite comportamente ale AI-ului pot fi programate sau lasate pe random. Culmea, comportamentele aleatorii sunt deseori percepute ca formele cele mai inteligente de AI 🙂
    Si inca o paralela foarte interesanta: Programatorul Warcraft nu sta online sa se uite si mai ales sa ajute gamerii :))

  2. Daca vrei ca experienta de joc sa fie faina si imersiva (in special asta), e de preferat sa faci abstractie de Creator.

    ” Culmea, comportamentele aleatorii sunt deseori percepute ca formele cele mai inteligente de AI” Cele mai evoluate, ineligente pot parea cel mult atunci cand reusesc sa surprinda. Din nou, daca bagi in ecuatie ideea unui Creator, niciun script nu mai e vazut decat o limitare, un traseu stramt de la care nu poti sa te abati. Chiar si asa, posibilitatea alegerii, o poveste faina, astea pot face un joc frumos, chiar si scriptat la sange.

    Analogia cu religiile creationiste nu e cea mai buna. Limitele universului virtual sunt vizibile, cele ale realitatii mai putin, si oricum in alt fel.
    A vorbi ca Creatura despre Creator implica o ex-staza, care face trecerea de la NPC-ul din joc (non playable character), care este perfect integrat universului) la omul capabil de a gandi ceva si dincolo de matricea posibilitatilor fiintei sale.
    Problema intentiei programatorului este o falsa problema, nu joci niciun joc intrebandu-te de ce a fost creat, poate doar in cazuri extreme cand vreun dev-diary arata ceva in legatura. Si in crestinism problema intentiei Creatorului este o falsa problema.

    „Repet: analogia cu jocurile PC ma face sa ii inteleg pe cei care, in fata complexitatii universului, cred ca sunt o Creatie. Dar tot analogia cu jocurile PC ma face sa nu-i inteleg pe cei care cred ca exista un singur Creator.”
    Uite, Aristotel a aratat ca nu exista decat o cauza prima. Si asta deoarece natura ei nu permite multiplicitatea, anume pura actualitate, lipsita de potenta. Aristotelic vorbind, potenta este materie (substanta), care este, printre altele, cauza individuatiei. Deci Creatorul, oricare ar fi, este unic in natura. Doctrina crestina a consubstantialitatii este exact asta.
    Creatorii jocurilor nu sunt auze prime nici macar pentru universul de joc. Fiecare are partea lui, iar unele chestii sunt chiar third-party.

  3. Aristotel, in ciuda geniului sau, a trait in alte vremuri. Exista lucruri care au cauze multiple asa ca una din ipotezele rationamentului, „orice lucru are o cauza” e fals. Daca exista posibilitatea existentei unor Cauzatori Necauzati acestia pot fi mai mult de unul. In fond si zeul crestin este Unul dar Trei.
    Iar Aristotel, chiar daca ar fi demonstrat (a facut doar la nivel ideatic nu si faptic) ca exista o cauza primara a fost suficient de inteligent sa nu-si dea cu parerea despre proprietatile acesteia (ca e inteligenta, ca e buna, ca are un fiu necauzat etc). Ceea ce nu se poate spune despre religiile lumii.

Lasă un răspuns la Simargl Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *