„De ce?” si „Cum?”

Acum mai bine de un an am urmarit o mare parte din prelegerile conferintei „Beyond belief: Enlightenment 2.0”. http://mail.logosfera.ro/full-sail-creative-writing-bfa/ m-a socat prin”aroganta” conferentiarului, pe numele sau Peter Atkins. Acesta prevedea nici mai mult nici mai putin decat „moartea filozofiei” (pe care o privea intr-un sens mai restrans drept un anume mod de privi si intelege lumea) datorita ascensiunii stiintei ca metoda de cunoastere a adevarului.

La final, in timpul sesiunii de intrebari si raspunsuri, Peter Atkins afirma ca intrebarile care incep cu „De ce?” nu conduc la imbunatatirea cunoasterii despre lume si ca doar intrebarile care incep de tip „Cum …?” pot face asta. Cred ca are dreptate.

Desigur nu este vorba de toate intrebarile care incep cu „De ce” ci doar de unele. Limbajul permite reformularea multor intrebari de tip „de ce” in intrebari care de tip „cum” si viceversa. „De ce s-a stricat masina?” inseamna „Cum de s-a defectat motorul?”, iar „Cum de ai dat la Automatica?” inseamna „De ce ai dat la Automatica?”. In timp ce unele intrebari de tip „de ce” pot fi transformate imediat in intrebari de tip „cum”, altele necesita timp pentru reformulare. Spre exemplu, omenirii i-a luat ceva timp sa treaca de la intrebarea „De ce isi schimba luna pozitia aparitiei pe cer?” la „Cum se deplaseaza luna in spatiu?”.

Adevarul este ca omenirea a aflat multe raspunsuri la intrebarile de tip „cum”. Stim cum a evoluat viata pe Pamant, cum putem transforma petrolul crud in energie, avem cateva ipoteze destul de bune despre cum a aparut viata pe Pamant, cum s-a format Universul si cum functioneaza mintea si uneori suntem neajutorati in privinta unor intrebari despre cum sa fim fericiti, cum sa atingem succesul, cum sa ne folosim la maxim potentialul.

Nu cred ca sunt un caz singular, asa ca ma voi aventura sa afirm ca multi dintre noi am fost tintuiti la pat cu privirea in tavan de intrebari de genul „De ce exista ceva in loc de nimic?”, „De ce sa fac eforturi?”, „De ce traiesc?”. Daca luam prima intrebare, favorita credinciosilor, si analizam raspunsurile propuse de-a lungul timpului, vom ramane nesatisfacuti de calitatea acestora. Putem spune ca de la aparitia lui Homo Sapiens nu am avansat deloc in a raspunde la aceasta intrebare. Pana si Biblia, una din cartile care pretinde ca ofera raspunsul la intrebarea „De ce suntem aici?”, incepe printr-o tentativa esuata de a explica CUM a aparut acest „aici”.

Am iesit din pesteri, am construit corabii ca sa mergem mai departe pe mare, am construit masini si trenuri ca sa mergem mai departe pe uscat, am construit avioane si nave spatiale ca sa mergem mai departe in spatiu, am construit telescoape si le-am indreptat spre centrul Universului ca sa mergem mai departe in timp. Toate astea pentru ca unii dintre noi au trecut peste „de ce?” si au intrebat „Cum?”.

Nu vreau sa spun ca trebuie sa scoatem TOTI din vocabular intrebarile de tip „de ce”. Peter Atkins avea dreptate in ceea ce priveste evolutia cunoasterii umane a realitatii (religie > filozofie > stiinta) dar pasii sunt parcursi si la nivelul fiecarui individ (in copilarie ascultam autoritatea, in adolescenta ne revoltam si punem totul la indoiala, la maturitate avem o parere despre lume si cum o putem „modela”) si aici intervin limitarile impuse de structura genetica, presiunea sociala etc.

4 comentarii la „„De ce?” si „Cum?””

  1. Atkins a abordat superficial problema cu filosofia, iar o tipa l-a pus la punct la finalul discursului sau, explicandu-i ca pe parcursul prelegerii sale s-a referit la chestiuni ce tin de domeniul epistemologiei, o latura a filosofiei(care este, pentru cei nefamiliarizati cu latura asta a eforturilor umane, o filosofie a stiintei). Recte, Atkins nu poate darama filosofia de pe piedestal pentru a pune stiinta in loc, utilizand ca metoda…o ramura a filosofiei.

    Evolutia cunoasterii umane a realitatii prezentata de el in power point e una superficiala, deoarece religia nu a potentat niciodata cunoasterea. Dar filosofia a facut-o, asa ca schema nu e liniara, ci radiala. Filosofia s-ar afla astfel in centru, pentru ca ea intotdeauna a furnizat material brut pentru stiinta, pe care aceasta l-a prelucrat ulterior, finisandu-l, articulandu-l, dandu-i acea coerenta despre care Atkins spunea ca lipseste din filosofie.

  2. Normal ca abordat problema superficial. Nu cred ca poti prezenta o astfel de idee si sa te faci inteles in 20 min. Oricum el vorbea de filozofie intr-un sens restrans si a fost de acord cu tipa care l-a pus la punct. Problemele legate de epistemologie raman evident in teritoriul filozofiei, iar problema epistemologiei a fost clarificata satisfacator. Ce e de facut dupa ce „stii cum stii ca ceva exista”, „stii de ce stii ca ceva exista” si „stii de unde stii ca ceva exista”? Te apuci sa afli „cum functioneaza ceea ce stii ca exista”. Cred ca asta dorea sa spuna Atkins.
    Sa spui ca stiinta inlocuieste filozofia e ca si cum ai spune ca filozofia a inlocuit logica. Intr-un sens a facut-o (in sensul ca a adaugat instrumente si metode peste regulile de logica), in alt sens n-a facut-o (filozofia inca foloseste regulile logicii).
    O diagrama radiala ar fi fost mai potrivita, dar asa cum spunea si Atkins cand a fost intrebat despre cum trebuie abordata problema cu „publicul larg” el a avut in vedere ca auditoriul era de un anume fel (anumita experienta, presupozitii etc) si si-a permis sa fie mai „aspru”.

  3. Pingback: Cum functioneaza Francmasoneria Satanica? | Logosfera

  4. Pingback: Intrebari despre Judecata de Apoi | Logosfera

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *