Daca Rosia Montana era in Bulgaria…

… cine ar mai fi iesit in strada? Ti se pare o intrebare nelegitima, prosteasca sau fara sens? Sa incercam una mai simpla: Daca Rosia Montana era in Basarabia cati oameni ar fi fost protestat in Piata Universitatii, ca mine? Sau alta: daca Romania nu ar fi fost Romania ci Moldova, Valahia si Transilvania, cati bucuresteni ar fi iesit in strada? Probabil nici unul. Pentru ca nu ar fi fost problema noastra. Intrebarea este: de ce este Rosia Montana problema noastra?

De ce ma fute pe mine grija de o problema care este la 400 de kilometri la nord-vest cand n-as consuma nici 2 secunde de gandire daca exact aceeasi situatie ar fi 400 de kilometri la sud-est? Analizand superficial as putea gasi ca justificare faptul ca statul la care sunt arondat in virtutea faptului ca m-am nascut aici, si catre care platesc peste 50% din venituri sub forma de impozite pentru a creste nivelul de bunastare al indivizilor, nu-si respecta partea sa de angajament permitand unei societati comerciale sa stearga de pe harta 4 munti si sa-i inlocuiasca cu un lac de cianura. Problema este ca, in acelasi timp, sunt arondat si la mUE (marea Uniune Europeana) iar birocratii de la Bruxelles sunt platiti si din taxele mele; deci daca aceeasi situatie cu un lac de cianura ar fi 400 de kilometri mai la sud-est ar trebui sa fiu la fel de deranjat. Ar fi absurd sa cred ca m-ar deranja in aceeasi masura.

Poate n-ar trebui sa fiu deranjat de un lac de cianura aflat la 400 de kilometri distanta. Poate lacul de cianura ar trebui sa fie problema localnicilor. Doar a localnicilor. Pentru ca ei sunt proprietarii zonei. Sau ar trebui sa fie. Nu statul, nu guvernul, nu Basescu, nu Ponta. Iar jivina care e in scaunul de prim-ministru a declarat ca a trimis legea in parlament „pentru ca altfel ar fi trebuit sa platesc cateva miliarde”. Micul idiot, ca alti alesi ai neamului, crede ca Bugetul Statului este contul personal, ca banii pe care-i ia cu forta prin impozite sunt banii lor. Iar terenurile care sunt in proprietatea statului sunt la dispozitia lor. Ei decid cine si cati munti distruge, cine si cate paduri pot fi defrisate. Iar unii cred ca legea spune ca si terenurile din proprietatea ta sunt la dispozitia politicienilor.

Prefer sa traiesc intr-o tara in care proprietarii a 4 munti au decis ca vor la schimb un lac de cianura si cateva milioane in cont, decat o tara in care niste guvernanti decid ca, pentru cateva milioane in cont, sa schimbe 4 munci cu un lac de cianura. Diferenta este ca, daca guvernantii care nu au dreptul sa-mi apere mie dreptul de a nu avea un lac de cianura la 400 de kilometri de casa, nu vor avea nici dreptul sa-mi ia peste 50% din venituri sub forma de impozite si taxe ca sa pretinda ca-mi apara interesele. Sunt convins ca nici unul din protestatarii din Piata Universitatii nu si-ar dori ca intr-o noapte sa se trezeasca primul ministru in cap cu ideea ca terenul, apartamentul sau timpul sau sunt „de interes national”.

Poate ca cea mai buna solutie ar fi ca Rosia Montana sa devina proprietatea locuitorilor din zona iar RMGC sa negocieze cu fiecare din ei achizitia si distrugerea muntilor. As prefera s-o stiu pe domna Sanda care fute buha cu cateva milioane in cont pe plaja din Saint Tropez decat sa stiu ca zeci de parlamentari, ministri si secretari de stat se gandesc zi de zi ce este si ce nu este „obiectiv de interes national”.