Crestinismul fata cu realitatea

Sunt multi crestini care isi argumenteaza credinta prezentand drept argument influenta benefica a crestinismului asupra evolutiei omenirii (sociale, politice si culturale). E vorba in general de oameni care traiesc intr-o tara cu economie relativ dezvoltata, care se bucura din plin de avantajele tehnologice moderne si care accepta teoria evolutionista ca un fapt cert. Desi nu-mi pot explica cum poti sa crezi in sacrificiul lui Isus si in acelasi timp sa crezi ca povestea pacatului originar este o metafora complexa, articolul de fata nu se refera la aceasta problema (pe care am discutat-o cpm homework help login si penn state creative writing course).

Realitatea este ca nivelul de trai de care se bucura acesti crestini nu este nici pe departe vreun produs al crestinismului sau al unor conditii de mediu specifice crestinismului. Toate avantajele societatii moderne sunt produsul metodei stiintifice. I-as intelege pe cei care spun ca stiinta este produsul Satanei care vrea sa ne indeparteze de Dumnezeu prin asigurarea unui confort material dar astfel de persoane se impart in doua categorii: ipocriti si necunoscuti. Ipocritii sunt cei care condamna stiinta privind intr-un monitor LCD, iar necunoscutii sunt cei care s-au izolat de tentatiile lumesti prin pesteri, paduri sau chilii sapate in stanca.

In ultimii 200 de ani speranta de viata a crescut de la 40 de ani la 70 de ani. Ce s-a schimbat la inceputul secolui 19? A avut loc vreo schisma in sanul bisericii crestine care sa fi schimbat doctrina in mod semnificativ? S-au schimbat semnificativ conditiile de mediu? A fost vreo schimbare importanta in modul de organizare a societatii? Nimic din toate astea. Au avut loc doua evenimente importante: essay on increasing price of petrol si metoda stiintifica.

Realitatea este ca imbunatatirea nivelului de trai a explodat dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, cand mijloacele de comunicare au dus la cresterea exponentiala a descoperirilor stiintifice. Dezvoltarea stiintei dupa 1800 se datoreaza exclusiv eforturilor oamenilor de stiinta. Ei sunt cei care au descoperit metode mai eficiente de productie si i-au fortat pe liderii economici fie sa le implementeze in propriile intreprinderi, fie sa fie inghititi de faliment. La randul lor liderii economici au facut presiuni asupra liderilor politici sa sustina inovatia tehnologica pentru a-si mentine avantajul competitiv. Sute de ani inaintea acestor evenimente, gandirea critica a fost nevoita sa respecte limitele impuse de „adevarul” dogmelor religioase. Dar, asemenea unui cazan cu aburi, fiecare avans adus in directia intelegerii realitatii a dus la cresterea presiunii asupra status-quo-ului ceea ce a dus in final la explozia stiintifica.

Multi ar spune ca toate acesti pasi marunti sunt rezultatului sprijinului acordat de religia crestina dezvoltarii stiintei. Din nou, realitatea ne contrazice. Inceputurile calculului integral si diferential dateaza din secolul 3 i.e.n, dezvoltarea acestui domeniu incetand in Europa dupa ce crestinismul a devenit religia oficiala a continentului. Pana la Newton, stafeta a fost preluata de arabi, chinezi si indieni. Istoria astrolabului este inca o dovada a influentei nefaste a crestinismului asupra cunoasterii stiintifice. In timpul Inchizitiei posesia unui astfel de instrument era condamnata pe motiv ca… fiind un instrument care citeste in stele, poate fi folosit pentru a prezice viitorul (si numai Dumnezeu stie viitorul). Astrariumul este un instrument care s-a pierdut in crestinism, fiind nevoie de aproape 1000 de ani pentru a fi reinventat. Asta pentru ca presupozitiile privind pozitia Pamantului, necesare functionarii acestuia, contraziceau dogma bisericii. (Nu mai gasesc articolul in care am citit explicatia)

De fapt, civilizatiile antice grecesti si romane arata ca gandirea si cunoasterea umana urmeaza o evolutie ascendenta accelerata in conditii prielnice si ca progresul cunoasterii umane este inevitabil. Alfred Whitehead spunea „Filozofia occidentala este o colectie de note de subsol la opera lui Plato”. Progresul adus de filozofii si oamenii de stiinta greci este, pastrand proportiile, similar cu ceea ce a produs omenirea in ultimele 200 de ani. Cu toate astea nimeni nu are indrazneala sa sugereze influenta pozitiva a politeismul atenian asupra acestei evolutii (poate ca premiul oferit de Zeus pentru obedienta e prea mic pentru a justifica pierderea integritatii intelectuale).

Cum privea crestinismul ideile ce contraziceau dogma oficiala? Iata ce spune Toma d’Aquino, unul din creierele luminateintunecate ale crestinismului:

Raspund ca, in ceea ce priveste ereticii trebuie mentionate doua aspecte: unul de partea lor; celalalt de partea Bisericii. De partea lor este pacatul, deci merita nu doar separarea de Biserica prin excomunicare, dar si separarea de lume prin moarte. Pentru ca e mult mai grav sa atentezi la credinta care anima sufletul, decat sa falsifici banii care sustin viata temporala. Daca falsificarea banilor si alte rele sunt condamnate prin moarte de autoritatea statului, cu atat mai mult este motiv ca hereticii, imediat ce au fost condamnati pentru erezie, nu doar sa fie excomunicati dar si executati.

Nu mai are rost sa vorbesc de influenta crestinismului in Rasaritul Europei. Acolo, realitatea e si mai sumbra.

18 comentarii la „Crestinismul fata cu realitatea”

  1. Eu aud mai des comentarii asupa influentei benefice in arta. Cum ca whoa ce catedrale si whoa ce muzica. Ai vreo idee despre asta, inafara ca cel ce nu ar fi creeat conform o putea lua in freza?

  2. In vara asta am vizitat Spania (Toledo, Segovia, Burgos) si am vizitat foarte multe catedrale. Am sa scriu cat de curand si despre operele de arta mostenite de la crestinism.

  3. Stii foarte bine ca mai demult (adica Evul Mediu s.a.m.d) manastirile erau adevarate centre culturale si stiintifice (Occam, Cusanus, Copernicus s.a). Sa spui ca biserica nu a influentat evolutia omenirii mi se pare de-a dreptul hilar. Uita-te la diferenta economica sau de mentalitate dintre tarile protestante, catolice si ortodoxe; desi crestine, exista deosebiri mari intre ele, datorita „curentelor” diferite.
    Fie ca ne place sau nu, Europa si America (lumea vestica) sunt produsul unei civilizatii crestine.

    Am vazut ca Inchizitia este un cal de bataie preferat al multora; in primul rand, nu poti acuza intreaga crestinatate pt ea (ce facem cu bogomilii, catarii, ortodocsii si multi altii care n-au avut); in al doilea rand, Inchizitia nu a fost atat de sangeroasa precum ni se livreaza (vezi si „legenda neagra”); in al treilea rand, a existat o inchizitie a statului care de multe ori a fost mai a dracului decat cea bisericeasca (vezi la Culianu: clericii se multumeau sa arda efigii; exemplul unui sat in care Inchizitia catolica a gasit doar 2 eretici, au venit ailalti si au ars nu stiu cati).

    @ osterhose
    si „whoa ce pictura”, „whoa ce sculptura”; de astea ai uitat (iar Palestrina a compus asa doar ca „o lua in freza” :)) ai mai mult de 15 ani?)

    Si inchei (apoteotic :P) cu un citat din Steinhardt: „E o prostie sa refuzi ajutorul medicilor cand esti bolnav si sa te bazezi doar pe rugaciune.” (adica „Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in traista”).

  4. @florin
    Stii ce e ala „om de paie”?
    Nu am spus ca biserica nu a contribuit deloc. Am spus in primul rand ca evolutia cunoasterii umane urmeaza un trend ascendent INDIFERENT de cine e la putere (ca e mai underground, ca e controlat procesul, nu conteaza). E inevitabil. Articolul arata ca Biserica crestina a incetinit ritmul cunoasterii umane fata de ritmul initiat de civilizatiile greaca si romana. Cunoasterea stiintifica a fost incetinita in mod evident, iar discutiile despre moralitate au devenit monopolul bisericii, astfel incat azi dezvoltarea morala a omenirii este mult in urma dezvoltarii tehnologice.

    Daca civilizatia vestica este superioara celei estice datorita diferentelor dintre catolicism si ortodoxie atunci repercusiunile sunt urmatoarele:
    1. Fie civilizatia vestica e ceva rau pentru ca ortodoxia e credinta corecta, fie ortodoxia e gresita, pentru ca civilizatia vestica este buna (iti urez succes in argumentarea acestor 2 ipoteze)
    2. Ai putea arata care din dogmele catolice sau ortodoxe infraneaza/accelereaza dezvoltarea cunoasterii umane.

    Din pacate civilizatia chineza depasise la un moment dat civilizatia vestica europeana cu tot crestinismul care o propulsa din spate. Cum spuneam si in articol. Realitatea e ca nu exista nimic specific crestinismului care sa sugereze influenta pozitiva asupra dezvoltarii civilizatiei vestice.

    Din pacate intuitiile lui Steinhardt sunt contrare preceptelor biblice. Daca cu credinta poti muta muntii din loc, cateva celule cancerigene pot fi distruse cu usurinta nu crezi? Crestinii adevarati nu folosesc aspirina.

  5. Eu nu spun ca ortodoxismul e mai rau sau mai bun decat catolicismul, spun doar ca se vede influenta asupra societatii; teza este enuntata si argumentata de Culianu (ca sa nu ma crezi mai destept decat sunt).

    „dezvoltarea morala a omenirii este mult in urma dezvoltarii tehnologice.” asta de unde ai scos-o? cum se poate masura?

    De fapt, mai intai ar trebui sa aflu daca esti:
    a. anti-ortodox
    b. anti-crestin
    c. anti-religios
    macar sa stiu de pe ce pozitie combati („articolul” cum l-ai denumit e destul de confuz).

    PS vezi ca folosesti in context gresit „repercusiune” 🙂

  6. Sunt anti-astrologie :). Sunt sceptic, naturalist si pragmatic. Esti liber sa-ti dai seama „anti” ce sunt.

    Si razboaiele au influenta asupra societatii. Civilizatia vestica a dus foarte multe razboaie de expansiune. Bogatia civilizatiei vestice se datoreaza razboaielor de expansiune. Deci razboaiele de expansiune sunt foarte bune. Corelatia nu denota cauzalitate.

    In timp ce stiinta (adica omul) ofera tot mai multe pentru om (dezvoltarea stiintifica) justitia si dreptatea este lasata tot mai mult la „mila” divinitatii (nedezvoltarea moralitatii). Cand iti moare copilul in cadelnita in timpul botezului si nici macar nu tragi o flegma in directia preotului eu zic ca simtul moralitatii e cam atrofiat.

  7. nu pot sa-mi dau seama ce „anti” esti; sceptic, naturalist si pragmatic nu contrazice mai nimic.

    Simt ca discutia asta divagheaza rau de tot; dupa mine, crestinismul a avut influenta benefica, dupa tine, nu (dar alte religii sunt admirate de tine din acest pdv).

    Exemplul cadelnitei e penibil 🙂

  8. 1. Realitatea exemplului cadelnitei este penibila. Multumim crestinismului pentru asta.
    2. Nu-mi amintesc sa fi spus ca admir alte religii pentru influenta benefica asupra dezvoltarii stiintifice pentru ca nici o religie nu a adus vreo contributie in acest sens. Ca civilizatia chineza a fost superioara la un moment dat celei europene nu inseamna ca consider budismul sau confucianismul responsabile pentru asta. Corelatia nu denota cauzalitate.

  9. Prietene, daca lui X ii moare copilul pt ca a fost vaccinat necorespunzator, asta ar trebui sa discrediteze ideea de vaccin? :))

    Esti plin de contradictii:
    – religia pune frana progresului
    – grecii au descoperit calculul pt erau liberi de religie ?! ce facem cu Pitagora?

  10. Amice, daca lumea e guvernata de hazard vaccinarea necorespunzatoare nu invalideaza nimic. Daca lumea e guvernata de un zeu benevolent, nimeni nu moare in cadelnita.

    1. Crestinismul a pus frana progresului
    2. Religiile nu influenteaza in mod pozitiv progresul
    3. Grecii au descoperit calculul fara ca credinta in Zeus sau Poseidon sa-si fi adus vreo contributie in acest sens.

    Nu vad contradictiile, dar vad omul de paie 🙂

  11. Cine e ala „om de paie”, ca m-ai spart cu asta? 🙂
    Aia care nu au aceeasi opinie cu a ta sunt „de paie”? toti credinciosii sunt oameni de paie, doar tu si alti iluminati vedeti adevarul?

    „Daca lumea e guvernata de un zeu benevolent, nimeni nu moare in cadelnita”
    ar trebui sa spui si ca nimeni nu moare de boala, nimeni nu moare in razboi, de foame etc. atata timp cat exista un zeu benevolent (de aia am spus ca exemplul cadelnitei e penibil); aici intram in alta discutie, referitoare la liberul-arbitru s.cl; din nou, “Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in traista”

    In afara de repetarea obsesiva „crestinismul a pus frana progresului” nu aduci nici un argument; nimic, nada, nothing, nichts; pot spune si eu:”fara influenta religiei, pamantul ar fi fost acum un vast desert populat de pitecantropi”

    contradictia pe care te incapatanezi sa nu o vezi:
    – avand o religie, grecii au facut si au dres
    – avand o religie, modernii n-au facut si n-au dres
    –> religia e de vina pt nerealizarile modernilor. Poftim?

  12. PS. hai ca iau o pauza sa ma delectez cu putin Dvorak, alt „om de paie” religios, care ar fi fost ars pe rug (sau cel putin ar fi luat-o in freza) daca nu simula religiozitatea 😛

  13. Strawman = „om de paie”. Eroare de logica in care oponentul argumenteaza impotriva unei alte pozitii decat cea a interlocutorului (fie intentionat, fie din greseala ca nu a inteles ce vrea sa spuns interlocutorul) si considera ca, astfel a demonstrat, ca pozitia interlocutorului nu este valida.

    Nu am spus nicicand ca grecii au facut si au dres PENTRU CA au avut o anume religie ci ca, atunci cand au avut religie, au avut o dezvoltare extraordinara. Acest fapt singular ar fi suficient sa demonstreze ca nu exista nimic SPECIFIC vreunei RELIGII (adica referitor la continutul religiei respective) care sa influenteze in mod benefic dezvoltarea cunoasterii. In schimb, prin parghii politice poate influenta mersul „normal” al lucrurilor. Si, cum orice religie are pretentia ca detine adevarul si contestarea dogmelor este infierata, influenta nu poate fi decat restrictiva. Cat de mult a influentat Biserica Catolica sfera politica este cunoscut.

    Cercetarea in domeniul celulelor stem este un alt domeniu in care religia si-a bagat coada astfel incat astazi, in SUA, nu este permisa dezvoltarea acestui domeniu. Pe motiv ca exista argumente de ordin moral. Vezi diferenta dintre dezvoltarea tehnologica si cea morala?

    Legat de liberul arbitru iti recomand: http://www.logosfera.ro/2009/03/teoria-si-practica-liberului-arbitru/

  14. „Om de paie = om fără personalitate, de care se serveste cineva pentru a-si atinge un scop personal”
    dupa definitia asta m-am ghidat eu 🙂 nu stiam ca te referi la strawman; in plus, nu m-ai lasat (si nici acum) sa-mi dau seama care e calul tau de bataie: e religia, religia crestina, biserica catolica? (chiar in postul anterior vb despre ea); nu stiu ce sa cred 🙂

    Spui ca „religia franeaza dezvoltarea morala”:
    – sa luam exemplul statului ateu prin excelenta, si anume statul comunist; ti se pare ca se ajunsese la o dezvoltare morala exceptionala? sau macar superioara celorlalte state unde biserica era activa?

    Sunt de acord cu trendul ascendent al cunoasterii, al progresului; nu sunt de acord cu afirmatia „Biserica crestina a incetinit ritmul cunoasterii umane”.

    In concluzie:
    – suntem produsul unei civilizatii crestine
    – tu spui ca produsul ar fi fost mai bun fara religie
    – eu spun ca nu putem sti
    – tu argumentezi cu revolutia industriala
    – eu as putea spune ca razboaie mai sangeroase ca alea de dupa rev. industriala n-au existat nicicand in istoria omenirii

    Credinta mea este ca religia si stiinta au mers si merg f bine impreuna.

  15. Articolul incepe cu „Sunt multi crestini care isi argumenteaza credinta prezentand drept argument influenta benefica a crestinismului asupra evolutiei omenirii (sociale, politice si culturale)”. Ghici despre ce religie e vorba? Nu spun ca celelalte sunt mai breze, articolul se refera la religia crestina si concluziile nu se extrapoleaza.

    Statul nu trebuie sa fie nici religios, nici ateu ci SECULAR. Ateismul in comunism a fost la dogmatic, iar inchinarea la zeul din cer a fost inlocuita cu inchinarea la seful statului. De la ateismul comunist pana la ateismul sceptic mai e cale lunga.
    Budismul e o religie atee, asa ca exista si ateism religios 🙂

  16. Fara indoiala ca unele din criticile tale sunt indreptatite. Insa de acolo pana la a concluziona ca avem un crestinism „antistiintific” este un pas al ignorantei. Si fara a intentiona o jignire, afirm ca manifesti o ignoranta destul de clara in ce priveste istoria stiintei. Aceasta nu a luat nastere nicidecum intr-un mediu sceptic ori ateist ci tocmai in crestinism.

    Iti dau o mica lista (putea fi mult mai lunga, dar daca o faceam mai lunga devenea inutila pentru ca nu mai citea lumea) care pune in evidenta aceasta ignoranta de care cei mai multi atei dau dovada:

    http://wordarmy.wordpress.com/2010/01/27/cosul-cu-vipere-ii-stiinta-si-religia/

  17. Din pacate totul a pornit cu filozofii Greciei Antice. Daca dam crestinismului credit pentru stiinta atunci trebuie sa dam politeismului elen credit pentru ce a precedat stiintei. Deci Zeus e mai tare ca Yehova.
    Dar sper ca n-ai sustinut ca corelatia temporala dintre crestinism si stiinta e de fapt o cauzalitate. 🙂

    Descoperirile stiintifice s-au facut in ciuda credintelor personale ale geniilor si nu datorita acestora. Vrei sa creditezi alchimia pentru descoperirea legii gravitatiei?

    Fara sa intentionez vreo jignire :), la ce-ti poate folosi sa cunosti ce s-a scris despre istoria stiintei daca nu poti sa faci diferenta intre corelatie si cauzalitate?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *