Pentru ca poate
Nicolas Cage a jucat in filmul “8mm” rolul unui detectiv pus de vaduva unui milionar sa ancheteze originea unei misterioase casete “snuff” prezenta in seiful bogatanului. Detectivul descopera ca milionarul, prin intermediul avocatului, platise pentru realizarea filmului cu uciderea unei tinere fete. In final detectivul il intreaba pe avocat de ce milionarul a facut aceasta fapta odioasa. Raspunsul a fost sec: “Pentru a putut!”.
Acesta este raspunsul si atunci cand ne intrebam de ce Statul ofera avantaje unora din membri societatii in timp ce-i pune pe altii sa plateasca factura. Pentru ca poate. Puterea corupe, iar cea mai puternica entitate din societate este… Statul. Pentru ca viata bate filmul, atunci cand Statul da rateuri sau face o boacana milioane de oameni au de suferit, nu doar cativa cum se intampla atunci cand unul din noi calca stramb.
Ce s-ar fi intamplat daca Statul nu ar fi avut posibilitatea sa opreasca din salariu contributia la fondul de pensii? Deloc surprinzator, astazi n-ar fi putut reduce pensiile. Ce s-ar fi intamplat daca Statul n-ar fi avut posibilitatea sa angajeze o armata de 1.400.000 de functionari pentru a-si desfasura activitatea? Deloc surprinzator, astazi n-ar fi putut reduce salariile a 1.400.000 de oameni si nici sa dea afara 450.000 de oameni. Dar Statul face asta pentru ca poate.
Argumentul etatistilor si socialistilor, mai mult sau mai putin bine intentionati, este ca omul, daca n-ar fi constrans sa economiseasca din timp pentru pensie, n-ar face-o si, aproape toti pensionarii, ar ajunge boschetari. Las la o parte faptul ca omenirea a supravietuit mult si bine si fara un sistem de pensii. Bunicii mei au murit cu pensii aproape inexistente fiind ingrijiti de copii si nepoti in ultimii ani ai vietii cand si-au pierdut capacitatea de a munci. Paradoxal este ca desi taranii sunt principala categorie de mila carora plang socialistii si etatistii (pensionarii de la orase avand de obicei posibilitatea sa-si vanda proprietatea si sa se mute in localitati mai ieftine) tocmai acestia sunt cei care raman activi pana la varste foarte inaintate si sunt cei care supravietuiesc prin propriile eforturi. Adica sistemul esueaza tocmai pentru cei care nevoie mai mare de el.
Teoria jocurilor este un alt contra-argument pentru demagogia etatistilor si socialistilor. Echilibrul Nash, arata ca, atat timp cat regulile jocului economic/social sunt cunoscute sau predictibile, economia/societatea va atinge echilibrul. Atat timp cat indivizii stiu ca ii asteapta o lunga perioada fara venituri, vor economisi. Nu toti, e adevarat, insa suficienti de multi astfel incat cei care ajung la varsta de 65 de ani sa nu se transforme in saraci infometati organizati in bande care sa-i atace pe cei care au inca salarii. Chiar si daca asta ar fi intentia unora, ceilalti, constienti de noua regula a jocului ar contra-ataca prin organizarea de firme de protectie. Asta daca statul nu ar fi in stare sa faca singurul lucru care-i justifica existenta: protejarea dreptului de proprietate.
Nu exista alta justificare rationala pentru drepturi in afara proprietatii. Proprietatea este singura confera drepturi, iar fiecare teorie economica incearca sa defineasca intr-un fel sau altul ce inseamna proprietatea. Dreptul la educatie gratuita vine din ideea (mai degraba iluzia) ca sistemul de invatamant este in proprietatea poporului. Dreptul la asistenta medicala gratuita porneste de la aceeasi iluzie. Realitatea e ca aceste “drepturi” reprezinta doar reformularea abila si demagogica a unui contract la care nu putem renunta. Contractul stipuleaza pe langa dreptul cetateanului de a avea acces la anumite facilitati si obligatia de a plati pentru ele. Este cu totul altceva decat, spre exemplu, dreptul meu la propria viata (eu pot oricand decide daca mai vreau sa ma bucur de viata, sa am sau nu grija de sanatate) care nu are nici un fel de obligatii atasate.
Statul a distrus sistemul de invatamant pentru ca poate. Pentru ca noi i-am conferit aceasta posibilitate cand am vrut invatamant gratuit. Iar profesorii au dat posibilitatea Statului sa-i batjocoreasca cu salarii de mizerie atunci cand au cerut locuri de munca sigure. La fel s-a intamplat cu sistemul medical si cu sistemul de pensii. La fel si cu economia in general. Statul a distrus-o pentru ca poate.
“Democrația nu e folositoare decât în măsura în care îi face pe lideri nefolositori” - Karl Popper
Prima masura anti-criza a guvernului Boc
“Neimpozitarea micro-intreprinderilor cu 16%”
Asta a spus un bou la Antena 3. Cu asta se mandreste guvernarea PDL-ista? Ca nu a ingenunchiat micii intreprinzatori? Cine mai crede ca statul e solutia la iesirea din criza sa-si dea o palma. Si inca una. Si inca una, pana cand ii vine mintea la cap.
Americanii nu stiu ce i-a lovit
Astazi ne bucuram cu totii de o criza mondiala care a pornit din Statele Unite. De curand am avut placerea sa cunosc un american, fost consultant la o mare firma de pe Wall Street, ce-si cheltuie pensia calatorind si investind in afaceri care-i stimuleaza secretia de adrenalina. Tipul a avut candva si un fond de investitii personal si m-am gandit ca am putea sa dialogam cateva minute pe tema crizei actuale.
L-am intrebat daca criza actuala se datoreaza unei interventii prea mari a statului in economie sau, din contra, unei lipse de control. Surprinzator (dar nu chiar) mi-a spus ca totul se datoreaza lacomiei celor care au jonglat cu banii, investindu-i in produse financiare de ei create si ca, pana la venirea crizei in SUA laissez-faire era litera de lege. Apoi l-am intrebat de unde veneau acesti bani care puteau fi jonglati cu usurinta de capcaunii de pe Wallstreet cand suma media economisita de un american este foarte mica. Mai mult de cateva miliarde n-ar fi trebuit sa fie disponibile pentru speculatii. Las la o parte faptul ca o parte din depozitele americanilor ar fi trebuit sa mearga spre investitii in afaceri “normale”. Americanu’ mi-a spus ca bancile se puteau imprumuta de la FED pentru a acorda credite si ca nu prea existau restrictii in acest sens. Totusi a tinut sa precizeze ca nu bancile, cele care se imprumutau de la FED au avut probleme ci institutiile financiare care se ocupau de “jonglerii”. Am fost nevoit sa intreb daca nu cumva banii cu care jonglau smecherii de pe Wall Street erau aceiasi pe care FED ii aruncase cu larghete pe piata si ca surplusul de bani a fost cel care a stimulat “creativitatea” geniilor de pe Wall Street. Raspunsul a fost un sec “Probably” si discutia s-a incheiat din lipsa de timp.
Daca un fost consultant de pe Wall Street care nu se uita ca vitelul la poarta noua in analizele si comentariile expertilor nu stie (presupunand ca adevarata cauza e cea expusa de mine) care-i cauza crizei actuale ce pretentii poti avea de la americanul de rand care iese in strada ca sa ceara cresterea influentei statului in economie.
Am avut nenorocul sa citesc “Economia intr-o lectie” a lui Hazlitt dupa ce ne-a lovit criza, dar sunt convins ca un om de inteligenta rezonabila care a citit aceasta carte si care ar fi fost la curent cu stirile ar fi putut prevede criza. D’asta stiu ca ne afundam tot mai mult in criza cu fiecare masura pe care Boc&Co o iau pentru “stimularea” economiei.
PS: Nici Obama nu pare ca stie mai mult decat fostul investitor de pe Wall Street. Spun “nu pare” pentru ca singurul discurs al lui Obama pe care l-am ascutat (inainte sa fie ales presedinte) m-a dezgustat prin concentratia mare de “magic talk” si nu ma mai intereseaza personajul.
Patriciu nu e (suficient de) liberal
Dinu Patriciu a lansat in eter un plan cuprinzand “10 masuri anti-criza“. Ordinea in care sunt prezentate aceste masuri pare ca nu este aleatoare si arata ca principiile doctrinei liberare sunt afectate de interesele persoanei. Spre exemplu “Masura 7″ prevede limitarea la 25% din PIB a cheltuililor bugetare (in acest sens exista o poveste de succes a Georgiei). Cred ca, daca ar fi nevoie de o singura masura anti-criza, aceasta ar trebui sa fie implementata. Ar rezolva problemele supra-dimensionarii aparatului de stat, al impozitelor extraordinar de mari, ar introduce concurenta reala in institutiile de stat.
Cu toate astea Dinu Patriciu a considerat ca Masura no.1 este reducerea impozitului unic de la 16% la 10%. De parca statul nu a dovedi niciodata ca este capabil de solutii creative in a colecta banii din alte surse atunci cand face o reducere de taxe. Ar fi extrem de simplu pentru stat sa faca impozitul unic de 10% si sa creasca contributia la fondul de sanatate cu 6% spre exemplu (partial acest lucru se va si intampla daca se introduce co-plata). Trebuie sa-l intelegem pe domnul Patriciu, cota unica de impozit il afecteaza foarte mult pentru ca dividendele sunt impozitate cu acest procent, si pe termen scurt o astfel de masura l-ar face foarte bucuros. Probabil, ca si reducerea TVA-ului i-ar aduce castiguri imediate. Nu spun ca nu ar fi bine. Sunt convins ca o parte din bani ar fi folositi pentru consumul personal, iar asta se traduce in locuri de munca. Vreau doar sa arat ca prioritatile personale si castigul pe termen scurt afecteaza gandirea celor mai liberali dintre noi.
Reducerea cheltuielilor bugetare la un nivel de 25% din PIB ar simplifica si procesul de colectare al taxelor. In functie de acest obiectiv s-ar putea stabili un procent unic pentru taxele pe venituri din salarii, sa zicem 30%, care ar putea fi colectat sub forma unei singure taxe si nu cel putin 6 cate sunt acum (asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate, somaj, fond de risc, comision camera de munca, fond de garantare). Avand in vedere ca pentru fiecare din aceste taxe exista o institutie a statului care se ocupa cu inregistrarea declaratiilor, urmarirea colectarii acestora etc, s-ar putea reduce foarte rapid aparatul birocratic prin desfiintarea unora dintre acestea. Daca acum exista 6 persoane care stau sa urmareasca situatia platilor firmelor catre diverse destinatii, dupa aplicarea acestei masuri ar putea fi doar 1. Daca acum nu exista suficient personal la institutii pentru controlarea firmelor, dupa aplicarea acestei masuri gradul de incarcare ar fi mai mic si activitatea statului mai eficienta.
In plus, daca s-ar stabili prin lege un astfel de plafon, coruptia la nivelul institutiilor ar fi mai mica. Sumele alocate vor fi mai mici, si deci, s-ar reduce disponibilitatea firmelor de a plati comisioane pentru contracte. E usor sa dai 10.000 de euro “comision” pentru ca instalezi o scena de lemn cu 70.000 de euro, si dar nu e tot asa de usor sa dai 10.000 de euro “comision” cand bugetul pentru scena de lemn este de 20.000 de euro.
Reducerea aparatului birocratic al statului va duce la reducerea sistemului clientelar, iar din domeniile din care statul se va retrage, daca exista nevoi reale, acestea vor fi satisfacute de sistemul privat.
Cred ca in jurul masurii 7 a planului anti-criza al domnului Patriciu se poate stabili o platforma excelenta pentru un partid care chiar doreste sa faca ceva in tara asta. Un astfel de partid ar putea elabora un plan cu masuri de guvernare foarte concrete si clar exprimate, care nu permit reinterpretarea acestora si eschivarea de la neindeplinirea obiectivelor. Si mai cred ca un astfel de plan, corect promovat, ar putea fi solutia castigatoare pentru partidul respectiv. La fel de bine, in bine-cunoscutul stil dambovitean, acest plan poate fi folosit de un partid doar pentru a castiga alegerile ca apoi sa nu-si respecte promisiunile facute in campania electorala si sa ne dovedeasca tuturor ca speranta poate muri inaintea noastra.
Daca un partid va stabili prioritatea numarul 1 reducerea cheltuielilor bugetare si va prezenta un plan concret pentru implementarea acestui obiectiv, promit sa fac voluntariat in campania electorala si sa merg la vot. Astfel, masura 7 a domnului Patriciu va putea duce si la inlaturarea de pe scena politica a celor care cumpara voturi cu malai, ulei si zahar.
PS: Domeniul masura-anticriza.ro este liber. Sa vedem daca-l cumpara vreun partid sau vom muri in tara lui alde Pogea, Udrea, Adriean, Marean, Boc, Geoana, Andronescu, Nastase etc.
Biserica Ortodoxa Romana si subminarea economiei nationale
Saptamana trecuta am fost la forumul CSEFF2009 la care Joseph Stiglitz a fost cel mai de seama invitat. Una din ideile transmise de castigatorul premiului Nobel pentru economie a fost ca PIB-ul nu mai este un indicator relevant al evolutiei economiei unei tari . Profesorul Stiglitz considera ca “orice poate fi vandut si creaza valoare duce la cresterea PIB-ului”. Activitatile economice ilegale pot duce la cresterea PIB-ului, motiv pentru care exista o ruptura intre PIB si progresul unei natiuni. Pentru a determina corect bogatia unei tari trebuie luate in considerare si alti factori precum nivelul de educatie, calitatea serviciilor de asistenta medicala, timpul liber. In acest sens tarile nordice ale Europei au fost date drept exemplu pozitiv.
Aplicand aceste idei la mult iubita noastra tara in care BOR isi face mendrele la toate nivelurile societatii, putem concluziona ca Biserica Ortodoxa Romana submineaza economia nationala prin eforturile pe care le desfasoara in ceea ce priveste raspandirea ignorantei si instaurarea idiocratiei.
Logica va fi scoasa din programa de liceu pentru ca asa doreste cuvioasa maica Ecaterina, creationismul este predat la orele de biologie, se construiesc centre de indoctrinare (numite gradinite ortodoxe), guvernul se asigura putinii cercetatori vor pleca in Occident prin proasta distribuire a fondurilor. Aceste masuri vor duce in mod cert la scaderea nivelului de educatie si a capacitatii ca economia sa produca plus-valoare adevarata. Capacitatea predictiva a stiintei, face din inovatiile tehnice si tehnologice cele mai importante surse de plus-valoare. Inhibarea pana la anihilare a dezvoltarii stiintei in Romania ne impinge incet dar sigur spre un destin de tara cu economie de consum. Vom deveni doar o piata de desfacere pentru tarile din Occident, nu pentru ca asa vor niste masoni, ci pentru ca noi alegem sa distrugem viitorul copiilor si nepotilor nostri de dragul unui iluzoriu loc in rai. Sau cine stie poate Biserica Ortodoxa este masonica. Nu putem sti. Dar putem incerca sa gandim singuri si sa intelegem ca lumea va evolua fie ca Romania evolueaza alaturi de ea sau nu.
Prin masurile intreprinse de Biserica Ortodoxa Romana conducerea acesteia se asigura ca membrii ei actuali o duc bine (au acces la fonduri tot mai mari) si membrii ei viitori o vor duce bine (populatia pe care o vor pastorii va fi din ce in ce mai ignoranta). Tu, ca cetatean al acestei tari, probabil parinte (sau viitor parinte) cum te asiguri ca tu o vei duce mai bine si copii tai vor avea sansele s-o duca mai bine? Sau te intereseaza doar locul din Rai pe care Biserica te minte ca-l vei primi ca rasplata ca ti-ai pus destinele in mainile ei? Ce vei face cand copilul tau te va intreba de ce ai stat cu mainile in san la distrugerea ratiunii in tara ta? Ca ai primit un bilet de intrare in Rai? Ca totul va fi bine dupa moarte? Ca credinta in lucruri pentru care nu exista nici o farama de dovada este o virtute? Ca efortul de a ramane ignorant este rasplatit infinit pe lumea cealalta?
Acum 20 de ani, un dictator roman, a fost impuscat pentru subminarea economiei nationale. Astazi, toata natiunea, de la platinca pana la opinca, se prosterneaza in fata preotilor si mitropolitilor care fac acelasi lucru. De ce? Pentru ca primeste la schimb consolarea unui loc in Rai. Loc pentru care un crestin este dispus s-o vanda si pe ma’sa, si pe tac’su si viitorul propriilor copii. Halal moralitate.

