Esti aici: Prima pagina » Politica

Politica

Scrisoarea Dacianei Sarbu catre mamele din Romania

Dragi mamici din Romania,

Nu vreau sa va consum prea mult din timp pentru ca stiu ca aveti multe de facut. Asa ca va intreb direct: “De ce sunteti proaste?” De ce trebuie sa am eu grija sa nu distrugeti sanatatea copiilor vostri? De ce cumparati ca proastele Happy Meal-uri de fiecare data cand copiii vostri tipa dupa ele? Daca n-ati fi proaste eu n-as putea sa fac propuneri de interzicere a jucariilor din Happy Meal si sa am eu grija de sanatatea copiilor vostri.

Dar pentru ca sunteti batute in cap si nu stiti cum sa-i spuneti copilul ca mancarea de la restaurantele fast-food e proasta eu trebuie sa interzic unor companii sa produca anumite produse. Cred ca va mosteniti prostia de la mamele voastre, caci sunt o groaza de bunici care-si duc nepotii razgaiati la McDonald’s si-i indoapa cu cartofi prajiti.

Sunt si eu mama si fiica unei mame asa ca nu vreau sa par ca ma cred mai desteapta decat voi. Cainele moare de drum lung si prostii de grija altora. Iar eu mor de grija voastra.

Cu drag,
Daciana Sarbu, mama care crede ca mamele sunt proaste

Pentru ca poate

Nicolas Cage a jucat in filmul “8mm” rolul unui detectiv pus de vaduva unui milionar sa ancheteze originea unei misterioase casete “snuff” prezenta in seiful bogatanului. Detectivul descopera ca milionarul, prin intermediul avocatului, platise pentru realizarea filmului cu uciderea unei tinere fete. In final detectivul il intreaba pe avocat de ce milionarul a facut aceasta fapta odioasa. Raspunsul a fost sec: “Pentru a putut!”.

Acesta este raspunsul si atunci cand ne intrebam de ce Statul ofera avantaje unora din membri societatii in timp ce-i pune pe altii sa plateasca factura. Pentru ca poate. Puterea corupe, iar cea mai puternica entitate din societate este… Statul. Pentru ca viata bate filmul, atunci cand Statul da rateuri sau face o boacana milioane de oameni au de suferit, nu doar cativa cum se intampla atunci cand unul din noi calca stramb.

Ce s-ar fi intamplat daca Statul nu ar fi avut posibilitatea sa opreasca din salariu contributia la fondul de pensii? Deloc surprinzator, astazi n-ar fi putut reduce pensiile. Ce s-ar fi intamplat daca Statul n-ar fi avut posibilitatea sa angajeze o armata de 1.400.000 de functionari pentru a-si desfasura activitatea? Deloc surprinzator, astazi n-ar fi putut reduce salariile a 1.400.000 de oameni si nici sa dea afara 450.000 de oameni. Dar Statul face asta pentru ca poate.

Argumentul etatistilor si socialistilor, mai mult sau mai putin bine intentionati, este ca omul, daca n-ar fi constrans sa economiseasca din timp pentru pensie, n-ar face-o si, aproape toti pensionarii, ar ajunge boschetari. Las la o parte faptul ca omenirea a supravietuit mult si bine si fara un sistem de pensii. Bunicii mei au murit cu pensii aproape inexistente fiind ingrijiti de copii si nepoti in ultimii ani ai vietii cand si-au pierdut capacitatea de a munci. Paradoxal este ca desi taranii sunt principala categorie de mila carora plang socialistii si etatistii (pensionarii de la orase avand de obicei posibilitatea sa-si vanda proprietatea si sa se mute in localitati mai ieftine) tocmai acestia sunt cei care raman activi pana la varste foarte inaintate si sunt cei care supravietuiesc prin propriile eforturi. Adica sistemul esueaza tocmai pentru cei care nevoie mai mare de el.

Teoria jocurilor este un alt contra-argument pentru demagogia etatistilor si socialistilor. Echilibrul Nash, arata ca, atat timp cat regulile jocului economic/social sunt cunoscute sau predictibile, economia/societatea va atinge echilibrul. Atat timp cat indivizii stiu ca ii asteapta o lunga perioada fara venituri, vor economisi. Nu toti, e adevarat, insa suficienti de multi astfel incat cei care ajung la varsta de 65 de ani sa nu se transforme in saraci infometati organizati in bande care sa-i atace pe cei care au inca salarii. Chiar si daca asta ar fi intentia unora, ceilalti, constienti de noua regula a jocului ar contra-ataca prin organizarea de firme de protectie. Asta daca statul nu ar fi in stare sa faca singurul lucru care-i justifica existenta: protejarea dreptului de proprietate.

Nu exista alta justificare rationala pentru drepturi in afara proprietatii. Proprietatea este singura confera drepturi, iar fiecare teorie economica incearca sa defineasca intr-un fel sau altul ce inseamna proprietatea. Dreptul la educatie gratuita vine din ideea (mai degraba iluzia) ca sistemul de invatamant este in proprietatea poporului. Dreptul la asistenta medicala gratuita porneste de la aceeasi iluzie. Realitatea e ca aceste “drepturi” reprezinta doar reformularea abila si demagogica a unui contract la care nu putem renunta. Contractul stipuleaza pe langa dreptul cetateanului de a avea acces la anumite facilitati si obligatia de a plati pentru ele. Este cu totul altceva decat, spre exemplu, dreptul meu la propria viata (eu pot oricand decide daca mai vreau sa ma bucur de viata, sa am sau nu grija de sanatate) care nu are nici un fel de obligatii atasate.

Statul a distrus sistemul de invatamant pentru ca poate. Pentru ca noi i-am conferit aceasta posibilitate cand am vrut invatamant gratuit. Iar profesorii au dat posibilitatea Statului sa-i batjocoreasca cu salarii de mizerie atunci cand au cerut locuri de munca sigure. La fel s-a intamplat cu sistemul medical si cu sistemul de pensii. La fel si cu economia in general. Statul a distrus-o pentru ca poate.

“Democrația nu e folositoare decât în măsura în care îi face pe lideri nefolositori” - Karl Popper

Republica Teocrata Romana

Am vizitat de curand Turcia in zona Antaliei. Am aflat ca cea mai “religioasa” (asa s-a exprimat ghidul) localitate de la ei este Manavgat care, la cei 23.000 de locuitori, are 23 de moschei construite in mare parte din donatiile comerciantilor de legume care isi au sediu acolo. Ma intrebam cum se compara Romania cu Turcia din punctul asta de vedere.

Via Zergu am aflat ca noi avem 28 de judete, atentie judete, nu localitati, care sunt mai “religioase” decat cea mai religioasa localitate din Turcia. Bravo Romania!

Aici ar fi putut fi mai putini hoti

Ati vazut afisele cu mesajul “Aici ar fi putut fi o autostrada daca s-ar fi colectat 1 miliard de euro din contrabanda cu tigari”? Am inteles ca sunt si reclame TV cu acelasi mesaj.

Nu e ironic ca din banii nostri se platesc reclame prin care se promoveaza ideea ca impozitele mari sunt bune? Cred ca pur si simplu a devenit amuzat pentru guvernantii nostri sa vada cat putem suporta sau cat de ignoranti suntem din punct de vedere politic si economic. Nu-mi e greu sa-mi imaginez ca ministrul sau functionarul care a aprobat sau solicitat aceasta reclama i-a spus unui foarte apropiat coleg din aparatul birocratic:

Ha,ha… crezi c-o sa se prinda prostii ca facem misto de ei?

Aici ar fi putut fi o tara cu mai putini hoti… daca oamenii nu le-ar da dreptul guvernantilor sa fure de la toti, prin impozite, si sa dea la unii firimituri (ajutoare sociale) si altora fripturi grase (contracte cu statul).

Nu vom scapa de un stat corupt atat timp cat noi, cetatenii, cerem asistenta statului. Orice contract are o sectiune numita “obligatiile partilor”. Atat timp cat vom cere statului “ajutoare” va trebui sa platim pentru ele. Cum nu exista nici un criteriu de stabilire a eficientei economice a activitatii statului (raportul impozite/ajutoare) in mod inerent vor apare tot felul de capuse care sa-si alimenteze conturile din oceanul de fonduri numit “Buget”. Singura modalitate de a limita ingrasarea conturilor capuselor nu este o justitie mai puternica, nici legi mai bune ci diminuarea considerabila a Bugetului. Pentru unii pare contra-intutiv faptul ca cea mai eficienta protectie sociala este tocmai… lipsa protectiei sociale. E foarte simplu insa; cea mai buna protectie sociala este cea care ne-o pregatim singuri. Avem 40 de ani de comunism si 20 de ani de fals capitalism care sa demonstreze asta.

Cate generatii vor trebui sa-si petreaca batranetea ingrijorandu-se ca statul va jongla cu punctul lor de pensie pana sa intelegem ca e responsabilitatea noastra sa avem grija de ceea se intampla cu noi dupa ce vom ajunge la 60 de ani? Cate generatii vor trebui sa vada zeci de limuzine pe strazi in timp ce Presedintele/Premierul anunta reducerea pensiilor ca sa intelegem ca statul reduce pensiile PENTRU CA POATE si ca unii se imbogatesc din contracte cu statul pentru ca statul ARE DE UNDE? Cate generatii trebuie sa plateasca asigurari medicale dar si sa fie obligate sa plateasca serviciile medicale ca sa intelegem ca noi trebuie sa platim direct serviciile medicale, de fiecare data cand avem nevoie? Cate generatii trebuie sa se lase pacalite de mesajele populist-socialiste ale demagogilor politici ca sa intelegem ca atunci cand un politician spune ca vrea ca statul sa ne ajute, noi trebuie sa-i raspundem “de ce crezi tu ca un birocrat ascuns in cladirea guvernului stie sa aibe grija de mine mai bine decat o fac eu?”.

Speranta trebuie sa moara ca sa putem trai

Ma refer la speranta ca statul poate asigura un trai decent membrilor societatii. Trebuie sa intelegem o data pentru totdeauna ca statul nu are bani. Doar membri societatii au bani, iar noi il imputernicim pe stat sa ia de la unii si sa dea la altii. Asta este statul la ora actuala, o masina de redistribuit averea de la unii la altii. Unii spera ca aceasta masina poate functiona ca un ceas elvetian insa acest lucru e imposibil. Putem verifica daca un ceas elvetian functioneaza foarte simplu, cu ajutorul soarelui. Absolut oricine poate verifica daca un ceas elvetian functioneaza si il poate arunca la gunoi daca nu corespunde cerintelor. Cine verifica insa masinaria de redistribuit venituri? Exact, masinaria insasi e singura care poate verifica daca masinaria functioneaza. Noi nu avem nici un cuvant de spus. Nimic din afara masinariei nu poate regla modul de functionare al acesteia.

Aproape toti stim acest lucru, insa multi dintre noi spera ca bogatii Romaniei (termen foarte flexibil caci pentru un om al strazii, cineva cu salariu de 1000 de euro/luna va parea foarte bogat) sa aiba atat de multi bani incat masina de redistribuit averea, indiferent cat de prost ar functiona, sa trimita o parte din aceasta avere catre restul populatiei. Aceasta speranta este atat de perversa incat ne incetoseaza mintea si ne impiedica sa vedem problema de fond chiar si atunci cand masinaria ii ataca pe cei pentru care, cica, a fost creata, pe cei saraci.

Pensionarii si bugetarii ies acum in strada pentru ca le vor fi reduse veniturile uitand ca statul nu are bani. Pensionarul nu primeste pensia de la stat, ci de la propii copii si nepoti. Angajatul bugetar nu primeste bani de la stat, ci de la propriile rude care lucreaza in sistemul privat. Cum s-a ajuns aici? Simplu… masinaria nu ne-a spus ca nu are bani. Masinaria nu i-a spus pensionarului cand i-a crescut pensia… “vezi ca i-am micsorat salariul lui fii-tu cu aceeasi suma plus un comision pentru plimbatul banilor de la unul la altul” asa cum nu i-a spus angajatului din armata de functionari ca salariul fratelui de la privat s-a micsorat cu o suma mai mare decat cresterea acestuia.

Stiu, unii vor spune ca ineficienta statului roman nu e motiv pentru a lupta impotriva statului si ca, daca am avea oamenii potriviti, lucrurile ar sta altfel. Nimic mai neadevarat. Relatiile intre oameni si institutii sunt intr-un echilibru dinamic si fiecare om incearca sa maximizeze rezultatele muncii lor fie prin cresterea rezultatelor fie prin diminuarea efortului. Acest joc de-a soarecele si pisica face ca angajatul (fie ca e la stat fie la privat) sa incerce sa munceasca mai putin pe acelasi salariu sau sa ceara mariri de salarii fara sa ofere ceva in schimb. La stat, pentru ca nu exista criterii de eficienta jocul are rezultate dezastruoase. Cand au nevoie de voturi politicienii accepta maririle de salarii ale sindicalistilor pentru ca stiu ca va veni vremea cand ei vor fi cei care vor incerca sa-si maximizeze “profitul”, cand, avand acces la borcanul cu miere numit “Bugetul de stat”, se vor putea infrupta dupa bunul plac. Acest joc duce in mod inevitabil la aceste rezultate pentru ca asta e natura umana. Pana si bebelusii testeaza “seriozitatea” parintilor atunci cand li se interzice ceva, iar aceasta “deprindere” se exerseaza pana cand omul atinge un anumit nivel de dezvoltare emotionala si intelectuala. Din pacate numarul acestor indivizi este extrem de redus, iar speranta ca astfel de oameni sunt suficienti ca sa repare masinaria e pur si simplu… irationala.

Cea mai buna solutie este interzicerea jocului de-a soarecele si pisica, iar asta nu se poate face decat prin restrangerea razei de actiune a masinariei de redistribuit avere. Nu cresterea impozitelor catre bogati si aplicarea legilor (din nou intreb, cum poate masinaria sa se pedepseasca singura?) trebuie sa-i preocupe pe pensionari si bugetari ci reducerea impozitelor pentru toata lumea. Atunci cand statul nu va avea dreptul sa-i ia bogatului mai mult de 10% din avere, nu va avea dreptul sa ia nici salariatului de rand 10% din avere. Atunci cand statul nu are dreptul sa ia 13 miliarde de euro de la populatie pentru constructia a 100 km de autostrada noi vom fi mai bogati cu 13 miliarde, chiar daca tara va fi mai saraca cu 100km de autostrada. Iar cei 13 miliarde ii vom cheltui dupa cum vrem noi, nu dupa cum vrea masinaria, pe contracte cu clientela politica. Si poate, cu 13 miliarde de euro tu, eu si altii ca noi vom decide sa fie construiti 1000km de autostrada. Sau sisteme de irigatii, sau cai ferate.

Pentru pensionari am o intrebare: ce-ar fi fost daca atunci cand s-a anuntat reducerea cu 15% a pensiilor s-ar fi datorat reducerii impozitarii copiilor vostri si, ca efect copii vostri ar fi primit o crestere de salariu de 15%? Voi tineti cu dintii de niste cifre cu care masinaria pot da oricand de pamant. Statul poate face maine pensia minima 50 de milioane si sa v-o si plateasca. Maine, daca masinaria incepe sa tipareasca bani sa va satisfaca pretentiile ca sa nu mai iesiti in strada veti avea pensia minima 50 milioane. Dar cu banii aia veti putea cumpara cateva paini. Pentru bugetari e valabil acelasi lucru. Daca vreti sa scrieti ceva pe pancarte scrieti asa: “Vrem reducerea fiscalitatii… vrem referendum!”. Cereti ca statul sa nu ia mai mult de 10% de la cetateni prin taxe si impozite. Daca copii vostri ar plati ca taxe doar 10% din salariu, ar avea un salariu mai mare cu 30% (in cazul bugetarilor asta ar acoperi cu varf si indesat scaderea de 25%). Intrebarea pentru pensionari e: sunteti dispusi sa renuntati la 15% din pensie pentru ca fiul/fiica voastra sa primeasca un salariu cu 30% mai mare? Ca tot aud pe la TV de solidaritate sociala.

As vrea sa putem spune impreuna “A murit speranta (in aparatul de stat si clasa politica)… traiasca speranta (in cei de langa noi si in noi insine)”.