Open your eyes, free your mind

De ce merg etatistii la film iar libertarienii descarca torenti?

Cinematografele sunt pline de oameni care merg la film. Avand in vedere apetenta poporului roman pentru formularea de cereri adresate Statului care incep cu „Vrem ca statul sa ne dea…” si ca pentru fiecare libertarian pe care-l cunosc stiu vreo 10 etatisti convinsi cred ca sunt justificat in a afirma ca majoritatea celor care merg la film sunt etatisti. Irosirea „aberanta” a resurselor este unul din motivele pentru care etatistii sunt atat de lejeri cand afirma ca „proprietatea e un moft”. Sau ca e perfect acceptabil sa impozitezi bogatii care-si cheltuie banii pe iahturi si vacante in locuri exotice in loc sa contribuie la salvarea de la moarte a celui de al 14-lea copil al unei familii de betivani. Ca orice drum spre iad, intentiile bune fac uneori ca pisatul pe conceptul de proprietate sa para un sport nobil. Din pacate, am prostul obicei sa cer de la oamenii ceea ce pretind de la altii. Un tip mai desptept a formulat aceasta pretentie astfel: „Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi in lume”.

Etatistul cinefil chiar isi utilizeaza banii si timpul in cel mai bun mod pentru societate? Cu banii dati pe un film 3D si o punga de floricele s-ar putea salva viata unui copil in Africa. Timpul consumat pentru vizionarea filmului ar putea fi petrecut alaturi de copii institutionalizati. Daca milioanele de etatisti dialectici ar renunta sa mearga la film ca sa dea de mancare unui african sau sa petreaca cateva ore alaturi de un copil lumea ar fi cu siguranta mai buna decat daca averea regelui asfaltului ar fi impozitata cu 100%. Si chiar daca, miercurea cand stau la coada la bilete, vad in fata mea nu doar zeci de persoane care vor sa vada un film pe care-l vor uita peste un an ci si zeci de copii care ar putea fi salvati cu o injectie de 3-4 dolari, nu consider ca etatistii cinefili ar trebui sa fie incarcerati pentru asta. Desi ei cred ca e ok ca mie sa-mi fie pus pistolul la cap daca vreau sa-mi fac asigurare medicala privata si incerc sa nu mai contribui la Fondul de Sanatate al conturilor mafiotilor care ne conduc.

As putea extinde argumentul si asupra mersului la restaurant. Gandeste-te ca zeci de mii de etatisti umplu zilnic restaurantele din Bucuresti in loc sa-si gateasca acasa o masa sanatoasa si ieftina iar cu restul banilor sa ajute indivizii aflati in nevoie caci, dupa cum chiar ei afirma, o societate moderna are grija de cei defavorizati. E deja o banalitate faptul ca etatistii sunt mereu dispusi sa ajute lumea dar nu pe banii lor.

Sa mai amintesc si faptul ca mersul la film umfla buzunarele capitalistilor care ar trebui privati de banii castigati in urma schimbului liber intre indivizi? De ce nu-si descarca filmul de pe internet stimabilii nostri etatisti? Nu care cumva cred ca realizatorii filmului au un drept de proprietate asupra filmului, drept care trebuie respectat. Sau, mai grav, etatistii cred ca au dreptul sa dispuna dupa bunul plac de rezultatele muncii lor si nimeni, nici macar propria constiinta, nu are caderea sa le ceara socoteala?

Nu vreau las impresia cum ca as crede ca ipocrizia e specifica etatistilor si ca specia libertarienilor si anarho-capitalistilor a dezvoltat vreo gena care previne aceasta boala infectioasa. Exista pe lumea asta anarhisti care nu vad filmele la cinema pentru ca le descarca de pe internet. Dogma libertariana a dreptului la proprietate are ca si corolar imediat ideea ca „daca nu poti sa traiesti fara sa furi, atunci mori”. Chiar daca libertarienii pretind ca piata va asigura cele trebuincioase omului, argumentul principal este unul de ordin moral. Cine stie, poate ca libertarienii ar trece de partea statului daca strazile ar incepe sa fie de (mai) proasta calitate sau in spitalele private disfunctionalitatile ar fi la fel de pregnante ca in cele de stat. E clar ca si libertarienii cinefili degraba descarcatori de torenti sunt si ei afectati de virusul ipocriziei cronice.

De ce merg etatistii la film iar libertarienii descarca torenti? De ipocrizie, monser! De ipocrizie!

11 Responses to “De ce merg etatistii la film iar libertarienii descarca torenti?”

  1. Radu Ionescu spune:

    Nu vad ce legatura are dogma libertariana a dreptului la proprietate cu descarcatul de pe internet, decat daca vorbesti de asa zisa „proprietate intelectuala” ceea ce e departe de a fi o dogma libertariana. In principiu iei niste biti de la cineva care e dispus sa ii dea, nimic mai mult.

    „libertarienii pretind ca piata va asigura cele trebuincioase omului” – nu sunt convins ca toti libertarienii pretind asta.

    • logosfera spune:

      Aia cu „descarcat torenti” = „descarcat de biti” e o poveste care permite unora sa se uite in oglinda fara sa traga o flegma. Nu neg faptul ca dreptul de proprietate intelectuala a atins culmi aberante. But this is not here nor there.

      Da, libertarienii nu pretind ca piata va asigura cele trebuincioase dar prezinta mereu scenarii plauzibile la intrebari de genul „Dar drumurile, ce facem cu drumurile?”. Nu prea am intalnit libertarieni care pusi in fata intrebarii „Cine mai construieste drumuri?” raspund cu „In pula mea, daca nu putem avea drumuri fara sa furam, n-o sa avem drumuri, ce-i asa greu de priceput?”

      • Radu Ionescu spune:

        dirt roads and monster trucks …

      • ionut spune:

        „Daca nu putem sa avem drumuri fara sa furam …”

        Afirmatia e, eminamente, falsa!

        1) http://www.solib.ro/blog/si-cine-o-sa-mai-construiasca-podurile

        2) E absolut inept ca, in conditiile in care statul detine monopolul in constructia drumurilor (daca vrei sa construiesti un drum fara sa ceri aprobarea statului nu poti – vezi tot textul de la punctul 1), sa te plangi ca doar „prin furt” se pot construi drumuri.

        3) Eu sunt unul dintre cei care, da, sppune ca, daca nu putem avea drumuri fara sa furam/talharim/jefuim, LEGITIM e sa n-avem drumuri (prin drum aici inteleg sosea)! Pen’ ca altfel, daca sustinem primatul utilitatii inaintea legitimitatii/dreptului putem sa justificam orice agresiune.

        Soseaua moderna nu e un drept, ci un privilegiu. Dreptul de libera circulatie nu presupune si privilegiul de a o face doar pe autostrada.

        • logosfera spune:

          Stiu articolul si da, exista suficiente motive pentru care oameni ar construi de capul lor drumuri si poduri. Dar, lasand aceste motive la o parte (daca oamenii se apuca de fumat iarba si le piere cheful sa faca drumuri desi utilitatea acestora este inca manifesta), ajungem la ideea ca „daca nu putem sa avem drumuri fara sa furam, atunci nu vom avea drumuri”.

  2. Cred că e ceva în neregulă cu această formulare: „Cine stie, poate ca libertarienii ar trece de partea statului daca strazile ar incepe sa fie de (mai) proasta calitate sau in spitalele private disfunctionalitatile ar fi la fel de pregnante ca in cele de stat.” Sau cu mine, că nu-i pricep sensul deloc.

    Oricum… am senzaţia că libertarienii tot un stat doresc, dar să fie funcţional. Asta vrea toată lumea…
    Garantul unor înţelegeri liber consimţite şi asumate cine să fie? Indiferent cine am spune că e, odată ce arbitrează peste contractanţi se cheamă că e instituţie… de stat.
    „Ipocrizia” este tendinţa naturală (biologică) de a consuma cât mai puţine resurse individuale cu maximum de profit, fie că respectivii sunt etatişti sau libertarieni. Doar că libertarienii recunosc?!?

    • logosfera spune:

      Libertarienii nu doresc un state. Evident lucrul asta nu e posibil, ca furtul si violenta sunt inca acceptabile daca grupul de faptasi e suficient de mare.
      Un stat functional ar putea fi, in acceptiune larga, un stat in care, spre exemplu, guvernul realizeaza autostrazi la un cost de 10 ori mai mic decat se face acum in Romania (o utopie la fel de mare, dar sa zicem de dragul conversatiei).
      Dar chiar daca statul ar merge ca uns tot ar fi o pozitie incompatibila cu libertarianismul. Statul, ca detinatorul al monopolului asupra violentei (responsabilitatile minime ale unui stat ar fi justitia si protectia ar ipentru asta trebuie sa detina monopol asupra violentei) nu prea are motive sa fie „functional” in alte domenii.

      Nici libertarienii de care vorbesc nu-si recunosc ipocrizia. Recunoasterea ipocriziei e prea dureroasa. Mai bine spui ca de fapt nu descarci filme ci descarci biti si-ti vezi de treaba.

      • ionut spune:

        „Nici libertarienii de care vorbesc nu-si recunosc ipocrizia. Recunoasterea ipocriziei e prea dureroasa. Mai bine spui ca de fapt nu descarci filme ci descarci biti si-ti vezi de treaba.”

        Nici vorba! Conform legislatiei care impune PI, daca ar fi sa o interpretam corect in litera si spiritul ei, nici sa-ti inviti X amici la un film pe care l-ai cumparat/inchiriat nu ai voie! Cum te raportezi la chestia asta? Esti de acord sau nu?

        Ei bine, daca raspunsul este NU si legislatia ti se pare aberanta, trebuie sa tii cont ca asta se intampla, de fapt, odata cu aparitia net-ului: a devenit posibila vizionarea de catre mult mai multe persoane, simultan. E ca si cum ai chema, de exemplu, toti amicii blogului sa vizioneze un film pe care tu l-ai achizitionat legitim.

        Si care este argumentul celor ce, cu ajutorul legislatiei IP, incearca sa se opuna acestui lucru? Pasamite le afectezi potentialele venituri dintr-o eventuala viitoare vanzare. Ceea ce e o aberatie neta, asupra potentialelor venituri n-ai cum sa pretinzi, niciodata, un drept!

        Secundo, o alta problema aici este ca se foloseste forta legala pentru impunerea PI. Adica problema de fond a statului, paradoxul logico-filozofic, comportamentul de tip mafiot, agresorul-protector. Adica e ca si cum cineva trage asupra ta o sageata si tu, ca sa te aperi, te foloseti de un tert pe care-l agresezi.

  3. Cosminos spune:

    Etatistii cinefili pot fi scuzati pe jumatate: miercurea e oferta capitalista „Orange Wednesday”

    Cred ca si Marx ar fi cumparat doua bilete la pret de unul 😀

  4. Andrei spune:

    etatism? libertarianism? anarho-capitalism? cred că am citit despre toatea astea într-un manual de psihopatologie…sunt toate varietăţi de psihoză, nu-i aşa?

Lasa un comentariu