Open your eyes, free your mind

Dincolo de prostie

Nu am intalnit pana acum o initiativa mai retarda ca cea a „venitului de baza neconditionat„. Am crezut ca initiativa introducerii de cote de management feminim in toate companiile din Europa este „namber uan” dar m-am inselat. O astfel de aberatie este atat de usor demontat incat, pe de o parte, nici nu stiu de unde sa incep, pe de alta parte, imi dau seama ca cei care au aderat deja la idee sunt o cauza pierduta.

In primul rand, celor aproape 9000 de idioti care au dat „like”, trebuie sa le aduc aminte ca, partial, „venitul de baza neconditionat” a fost implementat sub forma alocatiilor pentru copii. Iar asta a avut drept rezultat cresterea numarului de copii facuti tocmai pentru primirea alocatiei. Un venit de baza neconditionat va duce la exacerbarea problemei exponential. Va plangeti acum ca sunt prea multi cersetori la intrarea in Louvru? Pai stai sa vedeti cati vor fi cand vor avea suficienti bani sa traiasca. Probabil ca in prostia lor, sustinatorii ideii cred ca, cu banii primiti toti acesti indivizi se vor retrage undeva in munti sa se bucure in tihna de banii oferiti cu marinimie de creatorii de bunastare. Sunt 100% convins ca nici unul din cei ce au votat petitia nu a fost multumit prea mult timp de salariul pe care-l considera impresionant la angajare. Se cheama „the endowment effect”. Google it!

In al doilea rand, aceasta masura a fost implementata, din nou partial, sub forma salariului minim. Daca salariul minim spune ca „indiferent ce faci la munca nu poti fi platit cu mai putin de X”, aberatia secolului spune ca „chiar daca nu faci nimic primesti Y”. Daca masura salariului minim nu a avut nici un rezultat pozitiv, noua masura va avea efecte zero… in cel mai bun caz.

In al treilea rand, a stat cineva sa-si imagineze mai mult de 10 minute ce se va intampla dupa implementarea unei astfel de abominatii? Cati din cei care muncesc acum pentru ca trebuie, vor inceta sa mai faca asta? Numai cine nu traieste pe lumea asta isi poate imagina ca cineva care primeste acum 500 de lei pentru o luna de munca va continua sa munceasca si cand va primit 500 de lei fara sa faca nimic. Daca multi din cei ce sunt obligati sa lucreze ieftin se retrag de pe piata muncii, ghici ce inseamna asta pentru nenorocitii de patroni care fac profituri uriase? Bingo, vor angaja oameni pe salarii mai mari. Adica vor avea profituri mai mici, care vor ajunge la un moment dat sa nu fie considerate mari si nu vor fi taxate pentru a sustine „venitul de baza neconditionat”. Sunt convins ca in maxim 2 ani de zile sistemul va deveni nefinantabil. Inclusiv daca importurile din China vor fi interzise sau taxate la sange.

In al patrulea rand, in mod sigur pentru a contracara efectele negative ale masurii, birocratii din UE (apropos, se pare ca nu ne-a iesit inca pe nas birocratia, nici cea din comunism, nici cea din „capitalism”) vor fi nevoiti sa impuna si alte masuri. Spre exemplu, oameni vor avea o limita pentru numarul de copii pe care-i pot avea. Ce faci insa cu cineva care face copii pentru alocatie? Ii legi cu forta trompele uterine? Probabil ca da, dar atunci trebuie sa-ti iei sloganul „Liberty meets justice” si sa ti-l bagi adanc in cur.

In al cincilea rand, nu e nevoie de un al cincilea rand.

Sunt de acord cu un singur punct din toata povestea „venitului neconditionat”, si anume ca bunastarea care se produce azi se concentreaza in putine maini. Dar asta, dragii mei se datoreaza exact statului pe care-l pretuiti atat de mult. Atentie, urmeaza o mica lectie de economie!

Sa zicem ca in satul X exista un olar care face obiecte din lut. Un vecin doreste sa achizitioneze contra 5 lei o farfurie de lut, iar olarul este dispus sa dea o farfurie de lut in schimbul a 5 lei. Schimbul se realizeaza si cred ca nimeni nu vede o problema in aceasta situatie. Dupa un timp, alt vecin doreste o farfurie asemanatoare in schimbul a 5 lei. Schimbul se realizeaza din nou si cred ca iar nu exista probleme de etica in aceasta situatie. Exista insa printre noi, niste persoane omnisciente care sunt convinse ca stiu care este momentul in care olarul nostru trebuie sa fie obligat sa vand la mai putin de 5 lei. Ei cred ca e ok sa vinzi o farfurie de lut la 5 lei unei persoane, dar nu la 1000 (un numar ipotetic, doar cei omniscienti stiu exact care este acela). Pur si simplu, daca ai bafta sa faci un produs pe care-l doreste foarte multa lume (iar etatistii sunt singurii care stiu ce inseamna „foarte multa lume”) trebuie sa fii obligat sa vinzi la un anumit pret. Aceste persoane omnisciente insa nu vor sa fie sincere cu olarul si sa-i spuna ca trebuie sa vanda produsul la pretul X. Ar fi prea neplacut sa-si arate tendintele dicatoriale in toata splendoarea lor si sa te sperie si pe tine cu posibilitatea de a-ti fi luat dreptul de proprietate. Plus ca n-ar fi profitabil pentru ei. Asa ca, in loc sa-l forteze pe olar sa vanda farfuriile cu 4 lei (desi uneori fac si asta), il impoziteaza pe olarul proaspat devenig „bogatas asupritor” cu 1 leu si-ti prezinta initiativa drept masura de distributire echitabila a avutiei. Probabil ca-ti va oferi un bonus de 0.8 lei la achizitia de farfurii de lut (remeber „prima rabla” sau „prima casa”), restul pana la 1 leu ramanandu-i „ca sa manance si gura lui”. Ce are lectia de economie cu concetrarea averii in mainile celor putini? Pai are, pentru ca vedeti voi statul sponsorizeaza cea mai mare parte a lucrarilor de infrastructura. Gen strazi, aeroporturi, cai ferate si alte chestii pe care etatistii spun ca nu le-am avea in conditii de piata libera. Asta inseamna ca, surpriza, olarul din povestea noastra poate ajunge foarte rapid in satul vecin sa-si vanda oalele si acolo. Probabil ca tot pe 5 lei.

Daca inlocuim olarul din poveste cu, spre exemplu, Petrom, vom vedea ca Petrom face „profituri nesimtite” si pentru ca statul a binevoit sa construiasca strazi din banii tuturor, nu doar ai celor ce folosesc. Daca sunt strazi exista si cerere mai mare pentru benzina. In lipsa mult iubitului vostru stat, pe langa faptul ca Petrom n-ar fi primit acces la petrol pe sume de nimic dar pe spagi foarte mari, Petrom ar fi fost nevoit sa construiasca singur strazile care sa le asigure clientela pentru benzina. Firma Gillete care a devenit ceea ce este si pentru faptul ca a hotarat sa ofere aparatul de barbierit la un pret mai mic luand in calcul faptul ca oamenii au nevoie de lame ca sa se barbiereasca deci, in punct de vedere economic, constructia de drumuri ar fi o decizie rationala pentru Petrom. Din fericire pentru ei, statul construieste strazile din banii tuturor asa ca ei nu pot decat sa se bucure de niste profituri neasteptat de nesimtite. Tot pe strazile construite pe banii tuturor circula, spre exemplu, si camioanele care transporta marfa catre hypermarketurile pe care etatistii adora sa le urasca. In absenta statului, probabil ca hypermarturile ar trebui sa-si construiasca singur strazi ca sa transporte marfa. Probabil ca ar deveni parteneri cu Petrom. Pana acum sper ca ati prins ideea; in absenta statului, firmele care acum se bucura de profituri nesimtite ar trebui sa creeze singure infrastructura de care acum se bucura la costuri reduse. Profiturile nesimtite reprezinta de fapt rezultatului actiunii statului care face efectiv transfer de bani din buzunarul tau in buzunarul corporatiilor. Evident ca, in absenta statului, probabil ca n-am avea atat de multe drumuri, companiile avand alte mecanisme, in afara „hai sa asfaltam drumul de la A la B pentru ca ies 3 milioane spaga” prin care decid ce drumuri fac si ce drumuri nu fac. In mod sigur insa profiturile companiilor ar fi mult diminuate. Si n-am avea nici atati parlamentari si guvernanti corupti.

Pe langa faptul ca statul finanteaza din banii tuturor infrastructura unora, mai exista o modalitate prin care statul iti ia bani din buzunar ca sa le dea bogatilor: prin intermediul bancilor centrale care tiparesc bani pe care-i arunca pe piata pentru „stimularea economiei”. Daca tiparitul de bani ar fi o solutie (si „venitul neconditionat” este similar din cateva puncte de vedere) si bancile centrale ar dori sa stimuleze economia ar putea face un program prin care acele sume sa se distribuie fiecaruia. Pentru prevenirea inflatiei s-ar putea face un program prin care procesul de distribuire. Spre exemplu pe 1 ianuarie primesc bani cei nascuti pe 1 ianuarie, pe 5 martie cei nascuti in 5 martie si asa mai departe. O astfel de idee ar ataca problema exact la sursa, presupunand ca sursa este „lipsa banilor pentru creare de cerere si repornirea economiei”. Iar tiparitul de bani si „insarcinarea” bancilor cu activitatea de distributie a acestora in economie este exact o miscare dictata de… stat. Sunt zeci de situatii in care statul, sub adapostul „serviciilor sociale”, umfla si mai mult buzunarele bogatilor. Sa ceri ajutorul statului pentru reducerea inechitatilor pare nebunie curata. Dar nu, oamenii cu initiativa „venitului minim neconditionat” vor sa bage in ecuatie statul, acelasi stat care pe de o parte a pus umarul la probleme actuale, iar pe de alta parte isi ia partea leului la orice „opera de binefacere” participa. Ceea ce ma face sa cred ca unii din promotorii ideii sunt persoane bine infipte in varful puterii si care realizeaza ca o astfel de idee va avansa mai mult societatea orweliana la care viseaza. Caci, in timp ce caracatita numita stat va strange de gat pe miliardarul X, rapindu-i o mare parte din profiturile „nemeritate”, restul tentaculelor sale vor strange de gat pe intreprinzatorii mici si mijlocii. Actiunea cu miliardarul X va fi televizata, spre deliciul prostilor ce beneficiaza de „venitul minim neconditionat”. Pentru oamenii care nu fac spume la gura doar pentru ca cineva are 5 milioane de euro in cont, indiferent de modul in care a fost dobandita suma, este clar ca masura orweliana vizeaza a treia patura a societatii. Caci problema nu e ca sunt prea multi saraci si prea putin bogati, ci ca sunt prea multe persoane care nu depind de „bunavointa” statului.

In batalia de la Thermopylae, 7000 de greci au facut fata unei armate de 100.000. Dragi sustinatori ai initiativei „venitul minim neconditionat”, daca vreti sa faceti o lume mai buna puteti sa va organizati si, inarmati cu furci si topoare, sa alergati parlamentari, guvernanti si guvernatori de banci nationale. Lasati-ma sa ghicesc; voi nu sunteti dispusi sa furati pentru o lume „mai buna”, dar vreti sa fure altii pentru voi?

16 Responses to “Dincolo de prostie”

  1. Sistemul a devenit prea complex, toate principiile dupa care e croit fiind perimate, iar exemplele cu olari , utilizatori de drumuri si beneficiari ai hotiei statului nu acopera nici macar in mica parte subiectul inechitatii.

    Vad ca-ti place subiectul infrastructurii dezvoltate din banii tuturor, chipurile, pentru utilizatorii acesteia.
    Din perspectiva in care aceeasi infrastructura dezvoltata din banii tuturor conduce la aprecierea valorii de piata a proprietatilor din zona respectiva te lasa complet rece, tocmai pentru a-ti confirma statutul de libertarian superficial.
    Si, revenind la infrastructura „pentru utilizatori”, explica in 2 cuvinte (fara s-o bagi pe Paula) de ce preturile produselor (exceptand pastruga si nisetrul 🙂 din Crisani/Tulcea sunt cvadriple fata de ale celor comercializate in… Voluntari.
    Ah… dar infrastructura nu e doar pentru utilizatori. 😛

    „Daca tiparitul de bani ar fi o solutie (si “venitul neconditionat” este similar din cateva puncte de vedere) si bancile centrale ar dori sa stimuleze economia ar putea face un program prin care acele sume sa se distribuie fiecaruia.”
    Cred ca asta s-ar dori sa fie „venitul minim garantat”… pentru cvasi-gibon. Banii aruncati astfel in consum ar avea meritul de a incuraja dezvoltarea economica pentru acoperirea nevoilor… tuturor.
    Cei mai multi rapeni n-ar lua calea cersetoriei cum prezumati in rationamente ieftinute, ci ar opta pentru mult mai lejera economie de energie… foame… mai un spirt Mona, mai o pruna timpurie, etc… caca cerere… pa tonetari. 😀
    Marea problema a sistemului actual de asistenta sociala nicidecum nu este redistribuirea prin impozitare, ci faptul ca statul „modern” nu poate emite moneda, fiind constrans saimprumute acesti bani. Deci, nu numai ca redistribuie, dar plateste o intreaga specie de paraziti, cu mult mai grasi, lenesi, prosti si meschini decat cei pe care-i poate ajuta sa iasa din rahatul vietii (cvasi-giboni).

    Iar feudalismul nu s-a adresat mai deloc corespunzator in privinta inechitatii sociale, fiind mai degraba mediul perfect de generare a acesteia, dar si cauza principala a decapitarii cretineilor care credeau ca_controleaza sistemul. 😀

    P.S. Pentru moment ajung… pastilutele astea. 😀

    • logosfera spune:

      Din pacate experimentele de „behavioral economics” arata exact ca rapenul, ca orice om, si-ar creste pretentiile in timp. Ca paranteza, ma asteptam ca etatistii sa fie la curent cu cercetarile de behavioral economics ca-s cea mai potrivita arma impotriva libertarienilor, mai mult sau mai putin superficiali, care pretind ca omul e o fiinta rationala ce urmareste ce e bine pentru el. 😉

      Si, revenind la infrastructura “pentru utilizatori”, explica in 2 cuvinte (fara s-o bagi pe Paula) de ce preturile produselor (exceptand pastruga si nisetrul 🙂 din Crisani/Tulcea sunt cvadriple fata de ale celor comercializate in… Voluntari.

      Din aceleasi motive pentru care rosia de Negoiesti (40km de Bucuresti) e la fel de scumpa ca rosia de la aprozarul din centrul Bucurestiului.

      Cred ca asta s-ar dori sa fie “venitul minim garantat”… pentru cvasi-gibon. Banii aruncati astfel in consum ar avea meritul de a incuraja dezvoltarea economica pentru acoperirea nevoilor… tuturor.

      Si totusi desteptii cu initiativa, in loc sa-si fluture pancartele in fata la BNR, vor ca o institutie aflata la mii de kilometri distanta sa faca ceva in privinta asta. Ramane cum am stabilit, sunt irecuperabili.

      Problema cu baterea de moneda, din punctul tau de vedere, nu e ca o entitate (recte BNR) are puterea sa bata moneda la discretie ci ca acea entitate nu e guvernul. Deci, daca-l facem pe Ponta guvernatorul BNR, problemele se rezolva. Din pacate, trebuie sa ma convingi de:
      1. omniscienta indivizilor pe care tu vrei sa-i delegi cu baterea de moneda
      2. omnibenevolenta lor.

      • ionut spune:

        „care pretind ca omul e o fiinta rationala ce urmareste ce e bine pentru el. ;)”

        Chestie care e de necombatut, fiind o axioma (aceasta fiind si definita „rationalitatii” d.p.d.v. praxeologic)! Iar preferinta de timp face parte tot din acel „bine pentru sine”.

        Altfel, definitia rationalitatii ca „acomodarea perfecta a mijloacelor la scopuri” este o eroare evidenta, ea nefiind apanajul fiintei umane, ci doar acelora omnisciente (care, in mintea incetosata a etatistilor de toate orientarile, formeaza, nu-i asa, statul)

        • logosfera spune:

          Tocmai ca studiile in privinta de comportament arata ca oamenii iau de multe ori decizii care nu-i fac bine, nici macar pe termen scurt. Desigur asta nu da dreptul tehnocratilor si birocratilor sa intervina cu forta, si nici etatistii nu pot justifica faptul ca sustin furtul din… empatie, dar macar au dreptul sa spuna ca la punctul asta libertarienii nu au dreptate. 🙂

          • ionut spune:

            „tocmai ca studiile in privinta de comportament arata ca oamenii iau de multe ori decizii care nu-i fac bine, nici macar pe termen scurt.”

            Stai sa definim corect termenul de „bine”. Fumatul unei tigari iti face bine sau rau? Te intreb strict din punctul tau de vedere, subiectiv, de fumator! 100 de fumatori din 100 vor raspunde ca fumatul unei tigari le produce o stare de bine (comparata cu starea anterioara) chiar daca acel bine e pe termen foarte scurt. Si au dreptate!

            Orice individ actioneaza(sau din contra se abtine de la orice actiune) cu scopul de a trece de la o stare de confort mai mic la una de confort superior (absolut subiectiva, asa asa o percepe el). Starea acesta poarta numele de „profit psihic” si este cauza actiunii umane.

            Cand e un individ „rational”, cand prefera munca agrementului sau invers?

            Cum se numeste un individ care joaca sah 15-16 ore pe zi? Sa-l numesti irational nu inseamna decat sa comiti o eroare grosolana.

          • logosfera spune:

            @ionut

            Aia cu „profitul psihic” o credeam si eu pana de curand. Uite mostra de experiment (controlat, 100% stiintific):
            un individ este pus sa stea 60 de secunde cu mana in apa de 15 grade. Apoi, cu cealalta mana este pus sa stea 60 de secunde in apa de 15 grade dupa care inca 30 de secunde apa se incalzeste putin (1 grad, suficient cat corpul sa-si dea seama). Pus sa aleaga ce experienta sa repete, peste 80% din indivizi aleg sa stea inca 30 secunde cu mana in apa rece. Complet irational. Mai sunt si alte exemple.

            Desigur in momentul in care afli astfel de rezultate mai mult decat sa-l informezi pe om de irationalitatea deciziei nu ai dreptul. Cainii insa vor sa moara de drum lung.

          • ionut spune:

            „Pus sa aleaga ce experienta sa repete, peste 80% din indivizi aleg sa stea inca 30 secunde cu mana in apa rece. Complet irational. Mai sunt si alte exemple.”

            N-as zice. Ziceai ca e un experiment? Si subiectii stiu? Pai, pe mine, ma mira doar procentul mic (80!) care alege (din nou) apa rece. Pur si siumplu, oamenii sunt curiosi si vor sa continue experimentul. Practic vor sa vada care-i senzatia dupa ce revin la apa rece. Iar aici „profitul psihic” este dat de senzatia ca participa la ceva important.

            Sa-ti dau un alt exemplu: al unei familii care are un membru grav bolnav de o boala maligna. Cu toate ca, in conditii normale, nici n-ar fi vrut sa auda de chestia asta PENTRU CA STIU CA E PROSTEALA PE FATA, acum sunt dispusi sa se duca la toti vracii, vindecatorii si vrajitoarele posibile. Ce zici, sunt irationali?

            Vracii voodoo sunt irationali? Cel care pupa poala popii e irational? „Doctorii” care, acum cateva sute de ani, orice ai fi avut, iti luau sange sunt irationali?

          • logosfera spune:

            Cred ca n-ai inteles. Oamenii au avut de ales intre 60 sec de durere intensa si 60 de secunde de durere intensa + inca 30 de secunde de durere cu putin mai intensa. Daca toate anomaliile experimentelor se explica prin „curiozitatea subiectilor” testele n-ar fi replicate. Dar sunt.

          • ionut spune:

            Aha, prima data nu intelesesem foarte clar. Raspunsul e la fel de simplu: vor sa-si testeze limitele la durere sau la rezistenta in apa rece.

            Repet, d.p.d.v. praxeologic, orice actiune umana constienta si voluntara este rationala, adica cel ce actioneaza o face pentru a atinge un scop.

            Desi sunt oameni pe care ii doare maseaua (cariata) de se urca pe pereti, nu se duc la dentist … de frica durerii (pe care dentistul ar putea sa le-o provoace, care durere nu numai ca e mult mai mica decat prima dar si de o mult mai scurta durata) sau ca nu sunt dispusi sa cheltuiasca „atatia bani” pentru o masea.

            Desi pentru un observator din afara, acest comportament pare absolut irational, pentru subiectul in cauza nu e. Pur si simplu, asa valorizeaza el, subiectiv, gradele de durere si eventualul schimb „incetarea durerii contra bani”.

  2. ionut spune:

    „explica in 2 cuvinte (fara s-o bagi pe Paula) de ce preturile produselor (exceptand pastruga si nisetrul 🙂 din Crisani/Tulcea sunt cvadriple fata de ale celor comercializate in… Voluntari.”

    Bai socialist borat, exceptand faptul ca manaci cacat ca de obicei (in privinta preturilor din Tulcea/Crisan), titul ti se potriveste „manusa”! Pune mana pe carte, mai idiotule patentat, inainte sa deschizi gura! In 30 de propozitii ai reusit sa debitezi 70 de aberatii.

    Bai soocialist borat cu un neuron stingher, nici un stat n-a emis, vreodata in istorie, moneda, ci a emis pseudo-moneda, moneda fiat, un mijloc fiduciar. Moneda, CARE ESTE O MARFA, e o aparitie obiectiva a pietei, bai cretinel congenital! Ti-am mai spus ca mai bine isi exercita ma-ta drepturile asupra uterului si scapa lumea de-un tembel?

  3. Cosminos spune:

    Cred că se putea combate mult mai simplu: de unde vin banii pentru “venitul de baza neconditionat“ și cu ce drept poți să furi de la X ca să-i dai lui Y?

  4. andrei spune:

    Bogatul are dreptul sa fie bogat doar daca pulimea saraca il lasa, degeaba tot el din gura ca e furat de sarantoci. Cand sarantocii au spus STOP, comunismul a venit pe felie. Nu a mers, a fost schimbat. Daca va fi nevoie, va veni iar si tot asa. E un sistem de reglare a societatii. Da, bogatul e furat, dar pe cine intereseaza asta in afara de el? Se numeste selectie naturala, iar in anumite contexte sa fii bogat nu e un avantaj evolutiv. Creeaza stres, probleme diverse si se pare ca mai nou si frustrare din cauza redistribuirii. Asta e, life sucks. Esti parte din sistem si joci dupa cum dicteaza dinamica societatii. Nu poti fi bogatan singur pe Marte.

    • logosfera spune:

      Life sucks and than you die! 😀

    • logosfera spune:

      Nu sarantocii au spus stop ci niste destepti care au vazut ca sarantoci’s usor de manipulat. Iar ce-a facut comunismul a fost sa inlocuiasca niste bogati cu alti bogati si sa distruga clasa medie. Cam ce urmaresc si astia de acum in numele „ditributiei echitabile”

      • andrei spune:

        E irelevant cine sau cine nu e in spatele miscariii comuniste (sau a oricarei alte miscari). Ideea e ca schimbarea s-a produs. Si se va mai produce ori de cate ori masinaria nu va mai functiona in asa fel incat sa multumeasca pe cat mai multi. E si un motiv pentru care libertarianismul care are ca finalitate o economie de jungla nu va putea avea niciodata succes la mase. Exista un numar limitat de resurse si nu ajung niciodata la toata lumea. Cu cat se concentreaza mai mult in mana unor bogatani cu atat cresc sansele sa fie redistribuite mai radical si mai violent.

    • ionut spune:

      „Esti parte din sistem si joci dupa cum dicteaza dinamica societatii.”

      Aha, deci daca „societatea” hotaraste sa-i dea muie ma-tii bisaptamanal si pe tine sa te bage intr-un lagar de munca fortata, asta e, life sucks, nu?

      „Bogatul are dreptul sa fie bogat doar daca pulimea saraca il lasa”

      Confunzi „dreptul” cu „permisiunea”. Ceea ce e o eroare manifesta.

Lasa un comentariu