Logosfera

Americanii nu stiu ce i-a lovit

Publicat de logosfera pe 29 Ianuarie 2010 | Comentarii (9) | Trackback-uri (0)

Taguri: criza, economia intr-o lectie, emil boc, Henry Hazlitt, logica economica
Categorii: Economie, Politica

Astazi ne bucuram cu totii de o criza mondiala care a pornit din Statele Unite. De curand am avut placerea sa cunosc un american, fost consultant la o mare firma de pe Wall Street, ce-si cheltuie pensia calatorind si investind in afaceri care-i stimuleaza secretia de adrenalina. Tipul a avut candva si un fond de investitii personal si m-am gandit ca am putea sa dialogam cateva minute pe tema crizei actuale.

L-am intrebat daca criza actuala se datoreaza unei interventii prea mari a statului in economie sau, din contra, unei lipse de control. Surprinzator (dar nu chiar) mi-a spus ca totul se datoreaza lacomiei celor care au jonglat cu banii, investindu-i in produse financiare de ei create si ca, pana la venirea crizei in SUA laissez-faire era litera de lege. Apoi l-am intrebat de unde veneau acesti bani care puteau fi jonglati cu usurinta de capcaunii de pe Wallstreet cand suma media economisita de un american este foarte mica. Mai mult de cateva miliarde n-ar fi trebuit sa fie disponibile pentru speculatii. Las la o parte faptul ca o parte din depozitele americanilor ar fi trebuit sa mearga spre investitii in afaceri “normale”. Americanu’ mi-a spus ca bancile se puteau imprumuta de la FED pentru a acorda credite si ca nu prea existau restrictii in acest sens. Totusi a tinut sa precizeze ca nu bancile, cele care se imprumutau de la FED au avut probleme ci institutiile financiare care se ocupau de “jonglerii”. Am fost nevoit sa intreb daca nu cumva banii cu care jonglau smecherii de pe Wall Street erau aceiasi pe care FED ii aruncase cu larghete pe piata si ca surplusul de bani a fost cel care a stimulat “creativitatea” geniilor de pe Wall Street. Raspunsul a fost un sec “Probably” si discutia s-a incheiat din lipsa de timp.

Daca un fost consultant de pe Wall Street care nu se uita ca vitelul la poarta noua in analizele si comentariile expertilor nu stie (presupunand ca adevarata cauza e cea expusa de mine) care-i cauza crizei actuale ce pretentii poti avea de la americanul de rand care iese in strada ca sa ceara cresterea influentei statului in economie.

Am avut nenorocul sa citesc “Economia intr-o lectie” a lui Hazlitt dupa ce ne-a lovit criza, dar sunt convins ca un om de inteligenta rezonabila care a citit aceasta carte si care ar fi fost la curent cu stirile ar fi putut prevede criza. D’asta stiu ca ne afundam tot mai mult in criza cu fiecare masura pe care Boc&Co o iau pentru “stimularea” economiei.

PS: Nici Obama nu pare ca stie mai mult decat fostul investitor de pe Wall Street. Spun “nu pare” pentru ca singurul discurs al lui Obama pe care l-am ascutat (inainte sa fie ales presedinte) m-a dezgustat prin concentratia mare de “magic talk” si nu ma mai intereseaza personajul.

Despre valoarea unei sticle cu apa

Publicat de logosfera pe 28 Ianuarie 2010 | Comentarii (5) | Trackback-uri (0)

Taguri: capitalism, comunism, logica economica
Categorii: Economie, Politica

Acum ceva timp am avut “o contra” cu un comunist nou, Jethro pe numele sau (l-avantgarde.blogspot.com) care a si publicat un articol in care-si declara superioritatea intelectuala. Toata discutia pornise de la aroganta mea in a afirma ca cererea si oferta stabilesc pretul unui produs.

Se pare ca Jethro si-a dat seama ca ar fi o ineptie sa spui ca cererea si oferta nu influenteaza pretul unui produs si a considerat ca trebuie sa precizeze ca cererea si oferta influeteaza pretul.

*Nota:
In textul de mai sus nu am vorbit despre cerere si oferta, intrucat aceasta este deja alta discutie. Sigur ca cererea si oferta influenteaza pretul unui produs, dar cum explicam faptul ca pretul mediu al unui automobil nu poate fi niciodata egal cu cel al unei sticle cu apa Dorna?

Cererea si oferta fac ca pretul sa urce sau sa coboare in jurul unei valori! Aceasta este data de volumul de munca necesar pentru realizarea acestui produs. Pretul poate sa urce sau sa coboare in jurul acestei valori in functie de conditiile pietei insa niciodata pretul mediu(reflectarea bănească a valorii bunurilor sau serviciilor) nu va fi la fel pentru un capsator si pentru un Sistem Home Cinema Philips.

Deci in conditiile pietei pretul unei sticle cu apa Dorna variaza in jurul unei valori medii (determinata 100% obiectiv in functie de cantitatea de munca incorporata) dar niciodata (atentie!) aceasta nu va fi egala cu pretul unui autoturism. Se pare ca comunistul nostru a citit prea mult Marx si i s-a atrofiat imaginatia. Sa-l ajutam cu un exercitiu de imaginatie.

Sa ne imaginam ca Jethro se afla de 3 zile la volanul unui Maybach pe o duna in Sahara si ca nu are apa. Nici o caravana nu a trecut pe acolo de cand s-a terminat benzina din rezervor. La un moment dat un beduin trece pe langa Maybach iar Jethro il intreaba cu vocea stinsa “Apa, Water, Eau”. Beduinul ii raspunde “iti dau o sticla de apa daca-mi dai masina”.

Intrebarea este: Va avea Jethro puterea sa se pise pe valoarea obiectiva a limuzinei Maybach sau va muri pe altarul valorii corecte bunurilor?

In anumite conditii piata (cererea si oferta) poate stabili ca o sticla de apa Dorna poate face mai mult decat un Maybach.